Ziua Naţională fără Tutun, marcată de Agenţia Naţională Antidrog în școlile din Botoșani
Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, în scopul sensibilizării populației României în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură campaniei de marcare a acestei zile, prin activități derulate la nivel naţional și măsuri specifice menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive determinate de fumat în general.
În acest context, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Botoșani din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog a desfășurat în perioada 14-17 noiembrie a.c. activități de informare, educare și conștientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, cu un număr de 350 de elevi și 15 cadre didactice de la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” Botoșani, Colegiul Tehnic ,,Gheorghe Asachi” Botoșani, Colegiul Național ,,Grigore Ghica” Dorohoi și Școala Gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi.
La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României.
Media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%).
Diferenţierea pe gen reliefează deosebiri în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul experimental de tutun: 67,2% prevalenţa consumului în rândul populaţiei masculine, faţă de 49,4% în rândul celei feminine.
Pentru a proba necesitatea unei intervenţii, cei care au fumat cel puţin o dată în viaţă au fost întrebaţi dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat şi despre consecinţele acestuia. Datele arată că 87,6% dintre aceştia au menţionat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această întrebare, în funcţie de mediul de rezidenţă al subiecţilor, arată o pondere mai mică pentru respondenţii din zona rurală (8,9% faţă 13,9%) de a solicita unui cadru medical informaţii referitoare la fumat și consecinţele asociate acestui comportament.
