Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion și Sofronie, Sfântul Mucenic Oprea

Sfinţii Cuvioşii Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Sfântul Mucenic Oprea împreună cu Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel sunt pomeniţi de Biserica Ortodoxă Română în data de 21 octombrie, ca mărturisitori ai credinţei ortodoxe.

Aceşti mărturisitori şi mucenici au fost trecuţi în rândul sfinţilor de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române pentru lupta lor de apărare a Ortodoxiei în Transilvania, împotriva uniaţiei.

Sfântul Visarion, ieromonah, era de origine vlah, născut în Bosnia. A fost tuns în monahism în anul 1738, la Mănăstirea Sfântul Sava din Ţara Sfântă.

După ce a revenit în Serbia, a trăit într-o peşteră ca sihastru, unde, pentru sfinţenia vieţii lui, a primit darul facerii de minuni.

A fost hirotonit preot şi a primit de la patriarhul ortodox sârb de la Carloviţ misiunea de a merge în Banat şi Transilvania pentru a opri trecerea forţată la uniaţie a românilor ortodocşi. În ianuarie 1744, Sfântul Visarion a plecat spre Banat. Peste tot îndeamnă poporul ortodox să nu părăsească “legea străbună” şi să rămână statornic în Biserica apostolică.

Din Timişoara a mers la Lipova – Arad, apoi şi-a continuat misiunea ortodoxă de catehizare a credincioşilor, care veneau cu miile să-l asculte, şi în alte localităţi, ca: Deva, Orăştie şi Săliştea Sibiului.

La 26 aprilie 1744, în drum spre Sibiu, a fost arestat de autorităţile austriece şi dus sub pază la Viena, unde a fost judecat şi închis în fioroasa temniţă de la Kufstein. Aici a fost torturat şi după aproape un an de chinuri şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos.

Cuviosul Sofronie era din satul Cioara-Sebeş, judeţul Alba, şi a primit schima monahală la una din sihăstriile din Ţara Românească. S-a întors în anul 1756 în satul natal şi a întemeiat o mică sihăstrie în pădurile din împrejurimi, cunoscută sub numele de “Schitul Cioara”, adunând acolo şi câţiva ucenici.

În anul 1759, Cuviosul Sofronie de la Cioara se afla în fruntea mişcării împotriva uniaţiei din Transilvania. Peste tot, preoţii uniţi erau alungaţi, se ţineau sinoade în care se hotăra întoarcerea la Ortodoxie a celor convertiţi cu forţa sau din neştiinţă şi se întocmeau memorii în care se cerea libertate religioasă, episcop ortodox, restituirea bisericilor şi eliberarea celor închişi pentru credinţa ortodoxă.

Cel mai însemnat sinod a fost cel din 1761, din Alba Iulia, la care s-au luat şi măsuri în vederea refacerii şi organizării Bisericii Ortodoxe.

Sfântul Cuvios Sofronie s-a retras la Mănăstirea Curtea de Argeş, unde, după puţin timp, a trecut în veşnicie.

Sfântul Mucenic Oprea s-a născut în localitatea Sălişte, fiind cunoscut cu numele de Oprea Miclăuş. A făcut mai multe drumuri la Viena pentru a prezenta Curţii memorii, în numele mai multor sate, prin care românii din Transilvania cereau să fie lăsaţi în vechea lor credinţă, arătând că unirea cu Roma s-a făcut atât de ascuns, încât nici preoţii n-au ştiut ce este. (vol. “Vieţile Sfinţilor”)

În ultimul drum făcut la Viena, a fost prins şi închis în cetatea Kufstein din Tirol.

Pe Sfântul Oprea l-a aşteptat vreme îndelungată soţia sa Stana, stând la uşa bisericii, îmbrăcată în negru, plângând şi cerând milă ca să-şi poată creşte copiii. Dar el n-a mai venit, sfârşindu-şi viaţa în temniţă.

Preotul Moise Măcinic a fost hirotonit la Bucureşti. La scurt timp după hirotonie, autorităţile constatau că printre cei care se împotriveau unirii cu Biserica Romei se afla şi preotul Măcinic din Sibiel.

Sfântul Ioan din Galeş a fost hirotonit preot în Ţara Românească, în lipsa unui episcop ortodox în Transilvania. A fost un înflăcărat apărător al credinţei ortodoxe. În anul 1756 a fost arestat şi a fost dus în lanţuri la Sibiu. A fost întemniţat în închisoarea cetăţii Deva, pentru ca mai târziu să fie mutat în închisoarea de la Kufstein.

Sfântul Ioan din Galeş şi-a sfârşit zilele, ca şi preotul Moise Măcinic, în temniţa de la Kufstein, ambii jertfindu-şi viaţa pentru credinţa ortodoxă.