Sfântul Ioan Iacob Hozevitul cinstit la o biserică din municipiul Botoșani – FOTO
Biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” din zona industrială a municipiului Botoșani, își serbează hramul.
În ajunul sărbătorii, duminică, 4 august 2024, începând cu ora 18:00, s-a săvârșit cu un sobor de preoți, Vecernia Mare a Hramului cu Litie.
În ziua hramului, luni, 5 august 2024, începând cu ora 08:00, se vor oficia următoarele slujbe: Utrenia, Sfânta Liturghie și Slujba de pomenire a ctitorilor bisericii.
Despre cinstirea Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul
Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenți sfinți din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de viețuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credință și de viețuire creștinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august. Chiar înainte de a fi procedat la „canonizare”, adică la trecerea lui în rândul sfinților, chipul său a fost zugrăvit în icoane, precum și în catedrala Sfântului Gheorghe din Hama, în Siria; un călugăr-imnograf din cadrul Patriarhiei ecumenice i-a alcătuit o slujbă, iar credincioșii care ajungeau în fața moaștelor sale, îl cinsteau ca pe un adevărat sfânt. În numele Sfântului s-au zidit multe biserici. Astfel în curtea Seminarului Veniamin Costachi de la Mănăstirea Neamț s-a construit o biserică în cinstea sa (sfințită de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic în anul 1996). Sfântul Ioan Iacob este, de asemenea, și patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi. Trăgându-se de origine din părțile Dorohoiului, Sfântul Sinod al B.O.R. a hotărât ca Sfântul Ioan Iacob să fie protectorul și mijlocitorul elevilor, profesorilor și ostenitorilor acestei scoli teologice înaintea Bunului Dumnezeu.
Istoricul parohiei Sfântul Ioan Iacob
Nou înfiinţată, parohia Sf. Ioan Iacob şi Biserica ce poartă acelaşi hram (cu zi de pomenire la 5 august) a funcționat mai întâi ca o capelă în care se oficiau doar slujbele de pomenire a morţilor.
În anul 1922, veteranii de război au donat un hectar de teren şi au înfiinţat aici un cimitir. În anul 1927 se construieşte în cimitir o biserică de lemn de dimensiuni reduse destinată slujbelor de parastase şi de înmormântare.
Având hramul iniţial Ziua Crucii, actuala biserică a suferit unele modificări întrucât dimensiunile reduse nu puteau primi credincioşi care începeau să vină la sfintele slujbe din ce în ce mai mulţi.
În anul 1998 un credincios din zonă, astăzi înmormântat în cimitirul parohial, Gheorghe Scarlat, cu cheltuială proprie şi ajutor de la alţi câţiva creştini din zonă, reconstruieşte capela dându-i dimensiuni mai mari. În acelaşi an, zona este declarată de către Protopopiatul Botoşani parohie cu hramul „Ziua Crucii” (14 septembrie).
În anul 1999, luna ianuarie, a venit prin transfer preotul Ioan Iordache care până în septembrie acelaşi an, împreună cu noii credincioşi finalizează lucrările de restaurare şi pictura interioară a Bisericii. Pictorii au fost Pr. Marian Petrovici şi Iuliana Franţescu. De asemenea tot atunci s-a realizat şi clopotniţa din lemn, care se află la intrarea în cimitir.
Pe 23 iulie 2000 are loc slujba de sfințire a Sfântului Locaş de către Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, însoţit de PC Protopop Lucian Leonte şi de un ales sobor de preoţi şi diaconi.
în data de 1 august 2010 este numit paroh părintele Zaiţ Radu Constantin, profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” din Botoşani.
