Sfântul ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei

S-a născut  în anul 1585, în părţile Vrancei şi a trecut la Domnul în august 1657, la mănăstirea Secu.  În 1628 este trimis într-o misiune la Moscova. În 1632 este ales mitropolit al Moldovei (hirotonit la 23 septembrie 1632) şi a păstorint pâna în aprilie 1653, când s-a retras la Secu. În anul 1639 s-a numărat printre candidaţii la scaunul de patriarh ecumenic.  A fost preocupat îndeosebi de probleme cărturăreşti. În 1640 a înfiinţat o tiparniţă la  Iasi în care a tipărit mai multe cărţi de învăţătura în româneşte. În anul 1642 au avut loc lucrările sinodului de la Iaşi, la care  a participat şi mitropolitul Varlaam. În anul 1645 a convocat el însuşi un sinod al tuturor ierarhilor din Ţara Româneasca şi Moldova care a aprobat răspunsul împortiva Catehismului calvinesc, scris de el. Tot el a susţinut ctitoriile lui  Vasile Lupu – printre care şi biserica „Sf. Trei lerarhi” din Iaşi (1639) – în care au fost aşezate moaştele Cuvioasei Paraschiva (1641). Un rol important l-a avut  tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Ţara Romaneasca, după cea de la mănăstirea Dealu, înfiinţată de Radu cel Mare în anul 1508, unde a lucrat ca meşter tipograf ieromonahul Macarie; de la Târgovişte cea întemeiată de Radu Paisie în anul 1544, condusă de Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; şi cea a lui Matei Basarab (1632), având ca meşter tipograf pe ieromonahul Meletie. Tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucureşti, după cea a ieromonahului Lavrentie, de la mănăstirea Plumbuita  (1573). Aceste tiparniţe dăduseră la lumină mai ales cărţi în legătură directă cu nevoile Bisericii, fiind imprimate în limba slavonă bisericească şi cu alfabet chirilic.Tipografia mitropolitului Varlaam a dat roade bune, căci, de atunci şi până astăzi, vreme de trei secole, cu unele întreruperi datorate unor împrejurari vitrege, tiparul n-a mai lipsit din Bucuresti, dând  la iveală, un  grai  românesc  şi  cu  gravuri  artistic  lucrate,  cu precădere  texte  sacre  şi  cărţi  de  cult.  Între  acestea  se  cuvine  a fi  menţionată  tâlcuirea  şi  tipărirea  în  româneşte  a  textului integral  al  Sfintei  Scripturi,  adică  a  Bibliei,  începută  în noiembrie  1678,  din  îndemnul  şi  cheltuiala  voievodului Şerban  Cantacuzino  şi  terminată  peste  un  an,  în noiembrie 1688, la începutul domniei  lui  Constantin Vodă  Brâncoveanu. Aceasta  Biblie  numită şi Biblia lui Şerban sau Biblia de  la Bucureşti,  este  cea  dintâi  tipărire  completă  a  textului  Sfintei Scripturi  în  limba  româna  şi  reprezintă  o  nouă  treaptă  în dezvoltarea  limbii  noastre  literare,  şi  totodată,  un monument de  artă   grafică   românească. Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august. Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi.