SANATATE | Pericolul apei imbuteliate! Afla secretele ca sa stii de ce sa te feresti!

De teama nitratilor si a microbilor din apa de la robinet, o parte destul de importanta din buget o aloci apei din comert. Dar stii ce bei? Calciu, magneziu, sodiu, hidrogen carbonat, nitrati, nitriti si reziduu sec la 180º C… Daca nu faci parte dintre cei familiarizati cu notiunile de chimie e greu sa deslusesti informatiile criptate pe etichetele (acolo unde exista aceste etichete) sticlelor de apa imbuteliatacomercializa in magazine. Tiparite cu litere foarte mici si incomode pentru persoanele cu deficiente de vedere, elementele de pe eticheta sunt totusi singurul scut de protectie impotriva bolilor si intoxicatiilor care pot fi provocate de apa.

Nitratii sunt ioni prezenti in mod natural in sol, apa, plante, alimente (carne), chiar si in aer. Dar in zonele in care apare si isi face de lucru omul, nivelul nitratilor creste si devine periculos (prin utilizarea fertilizatorilor pe baza de azot; prin tratarea apelor reziduale urbane; prin conservarea carnii si produselor din carne).

„In urma unor reactii chimice in mediul poluat, nitratii se transforma in nitriti, iar nitritii se transforma in organism in nitrosamine – substante cu potential cancerigen. Primii se pot elimina mai usor din organism si nu prezinta pericol in cantitate mica. Dar nitritii sunt mai reactivi si mai periculosi”, spune directorul general al institutului de Bioresurse Alimentare, Nastasia Belc.

Nitratul poate fi metabolizat de organism, daca nu depaseste anumite limite (legea stipuleaza un maxim de 50 mg/l pentru apele minerale – n.red.) „E putin probabil ca apele minerale extrase de la mari adancimi, din izvoare montane, aflate in ecosisteme protejate, sa contina nitrat intr-o cantitate ingrijoratoare”, considera specialista. „Dar la ses, unde se practica agricultura la scara larga, se foloseste amoniu in cantitate mai mare. Oamenii nu consulta un inginer agronom, care sa le spuna cat ingrasamant ar trebui sa puna. Pun si ei cat considera de cuviinta – in general, mai mult. Fructele si legumele isi iau doar cat le trebuie, astfel ca nitratii raman in pamant si o data cu ploaia ajung in apele freatice, contaminand izvoarele si apele din fantani. De fapt, aici se gaseste marele pericol: in fantani si in izvoarele de suprafata, unde nu isi bate nimeni capul sa controleze si sa analizeze calitatea apei.”

Apa minerala versus apa de baut

In Romania, exista cinci mari producatori de ape minerale, care detin concesiuni asupra a 75% din izvoarele de apa minerala, extrase de la adancime. Clasamentul incepe cu Romaqua (Borsec), care detine o cota de 36%, cu 335 de milioane de litri imbuteliati. Urmeaza, in ordine, Perla Harghitei, Rio Bucovina, Dorna Ape Minerale si European Drinks. Restul de 25% sunt exploatate de circa 20 de companii mici, care produc pe plan local. Pe langa acestia, sunt si producatorii care comercializeaza „apa de baut”.

Pe site-ul Ministerului Sanatatii exista o lista cu ape minerale si o alta cu ape potabile imbuteliate. Ambele sunt incomplete. Din clasamentele postate lipsesc nume cunoscute, precum si marci care se pot gasi pe rafturile marilor retaileri. Este cunoscut ca aproape fiecare retailer vinde propriile marci de apa, dar nu minerala.

Pe lista apelor imbuteliate, care nu sunt minerale, figureaza, printre altele, Aquaprima (apa de masa necarbogazoasa, produsa de Quantal Prima SRL, din Campia Turzii), Poiana Lacului (apa de masa necarbogazoasa, produsa de EMIR Capital SRL), Siebengurgen (apa de masa, produsa de Laboratoarele Merlin SRL Brasov), Varful Rece (apa de masa carbogazoasa, produsa de Aqua-Nat) si Izvorul Ascuns (apa de masa necarbogazoasa, produsa de APEMIN Tusnad SA Centrul Regional de Sanatate Publica, din Cluj.). La acestea se adauga alte cateva sortimente existente in marile magazine.

Efecte adverse

Cand vine vorba de pericolele din apa pe care o bem, specialistii spun ca primul lucru de care trebuie sa tinem cont este ca nu toate sunt minerale. Si asta pentru ca, daca in cazul apelor minerale, pericolele pot fi oarecum controlate – desi nu sunt eliminate in totalitate, pentru celelalte sortimente – este adevarat, ceva mai ieftine – lucrurile sunt mult mai greu de urmarit. „Exista ape care nu sunt minerale si nu sunt exploatate din zacaminte, ci din apropierea acestora si de la adancimi nu foarte mari, astfel ca pot fi contaminate si infiltrate cu deseuri. Ele sunt etichetate ca fiind apa de masa, apa de izvor sau apa de baut”, spun surse din cadrul Patronatului Apelor Minerale.

Ca sa „intepe la limba” si sa corespunda standardelor, apa imbuteliata, care nu este minerala, este tratata fizico-chimic. De aceea, trebuie sa fii foarte atent la eticheta. „Contaminarea chimica nu se vede”, avertizeaza conf. dr. Nastasia Belc. „Nu are gust special, nu te doare nimic, dar se acumuleaza in timp.”

Pericolele ascunse ale apei imbuteliate

1. Calitate pe vorbe.

In cazul apelor minerale, calitatea este „strict monitorizata calitatea prin teste de laborator zilnice, si chiar orare, pentru a verifica si a asigura permanent calitate produsului finit. Periodic, apele minerale sunt verificate atat de producatori in laboratoare prestigioase independente, din tara si strainatate, cat si de autoritati, care preleveaza independent de producator probe pentru verificare in laboratorele proprii”. Cel putin asa sustin reprezentantii Patronatului Apelor Minerale

Cand vine vorba insa de apele de masa lucrurile sunt mult mai greu de tinut sub control. Acestea sunt verificate, prin rotatie, doar de SANEPID. „Verificarea loturilor de apa din magazine se face doar prin sondaj. Dar pedeapsa pentru cei care fraudeaza ar trebui sa fie atat de mare, incat altii sa nu mai aiba curajul sa incerce”, crede Nastasia Belc.

2. Pericol de cancer.
In drum spre masa noastra, recipientele cu apa sunt de multe ori depozitate in aer liber, in soare, la temperaturi prea mici sau prea mari. Fie ca vorbim de apa minerala sau de alte sortimente. „Expusa mult timp la soare”, spune Nastasia Belc, „apa carbogazoasa poate interactiona cu materialul de contact. Mai precis, poate extrage monomeri din materialul plastic.” Si „intrucat monomerul acrilamida are proprietati puternic neurotoxice si cangerigene, se fac eforturi pentru gasirea unor inlocuitori mai siguri, biodegradabili, cu un impact mai redus asupra sanatatii umane si asupra mediului inconjurator”, spune prof. univ. dr. ing. Lucian Gavrila, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau. Solutia? Cumparati apa de la supermarketuri care au spatii mari de depozitare.

3. Imbutelierea departe de sursa o face periculoasa.

Valorile pe care le citim de pe etichete nu pot fi trucate, pentru ca au fost supuse verificarilor statului la obtinerea licentei. Acestea sunt extrase din buletinul de analiza a apei recoltate chiar de la izvor. Aici apare o alta problema, in viziunea directoarei Institutului de Bioresurse Alimentare: apa minerala ar trebui imbuteliata la iesirea din sursa.

„Pentru a ramane microbiologic pura si a nu-si pierde concentratia de saruri minerale, ar trebui ca linia de imbuteliere sa fie in acelasi loc cu izvorul. Si sa nu se adauge nimic la compozitia naturala, saruri sau altceva. Daca vedeti pe eticheta ca izvorul e in Carpati, dar ca apa a fost imbuteliata in Bucuresti, atunci, din punctul meu de vedere, nu este in regula”.

Prof. Univ. Dr. Florian Zamfirescu, Presedintele Patronatului APEMIN, spune ca firmele au in vedere „protectia surselor naturale de apa, sisteme speciale de captare si de transport al apei de la izvor la fabrica de imbuteliere, tehnologia de imbuteliere ferita de orice contaminare micro-biologica.”

4. Concentratia de sodiu si saruri minerale.

Apa minerala imbuteliata nu ar trebui sa fie singura noastra sursa de apa. Si, mai ales, ne avertizeaza specialistii, sa nu ne oprim la o singura marca. „Cine are tensiune arteriala mare sau predispozitie de a face nisip sau piatra la rinichi (si marea noastra majoritate avem) nu ar trebui sa consume zilnic o astfel de sursa de sodiu si saruri minerale. Ar fi de preferat sa aleaga apa potabila (de la robinet – n.n.), care poate ca nu are virtuti terapeutice, dar se apropie mai mult de nevoile noastre firesti. In plus, este curgatoare, de preferat uneia care a stat multa vreme inchisa intr-un recipient.”

Nastasia Belc sustine ca nu exista motive serioase ca sa evitam apa de la robinet. „Spre deosebire de apa imbuteliata, apa de la robinet este verificata zilnic din punct de vedere microbiologic, pentru ca ea este distribuita unei populatii largi. Altfel, daca ar avea loc o contaminare microbiologica, trei sferturi din Bucuresti s-ar imbolnavi. Ceea ce nu s-a intamplat pana acum”.

Bine, si rugina? Noroiul care ramane unori pe fundul vaselor in care apa a stat cateva ore? „Exista o problema a distributiei”, recunoaste specialista in bioresurse alimentare. Dar un filtru de reziduuri ar trebui sa rezolve problema.”

Precautii si contraindicatii

Pentru copiii, apa minerala nu este indicata. Limitele maxime admise pentru diferitele elemente care apar pe eticheta se aplica pe kilogram/corp si sunt raportate la constitutia unui adult. Cu cat corpul e mai mic, cu atat sodiul si sarurile minerale devin mai concentrate, putand provoca dezechilibre si chiar blocaje renale. Solutia este apa de la robinet, fiarta si racita, sau apele minerale pe care este specificat consumul sigur pentru copii.

Dupa 40 de ani, femeile au nevoi ridicate de calciu si magneziu, pentru a contracara modificarile de metabolism. „Este recomandat ca, in cazul lor, sa consume zilnic apa minerala. Daca sufera cumva si de tensiune arteriala ridicata, sa aleaga o apa cu nivel scazut de sodiu”, spune conf. dr. Nastasia Belc. Alegerea se face pur si simplu comparand etichetele in magazin.

Sursa: incomemagazine.ro