Hepatita C face ravagii la Botoşani. Medicii spun că, deşi oficial 6% din populaţia judeţului este infestată, în realitate ar fi vorba de mai mult de 10% dintre botoşăneni. Specialiştii afirmă că cei mai mulţi oameni au fost infectaţi în perioada comunistă, de la sângele folosit la transfuzii şi seringi prost sterilizate. Anual zeci de botoşăneni sunt seceraţi de complicaţiile hepatitei C.
Medicii de la Spitalul Judeţean ”Mavromati” sunt îngrijoraţi de numărul foarte mare de botoşăneni infestaţi cu virusul hepatitei C. Conform studiilor realizate de profesorul universitar Liana Gheorghe de la Fundeni, aproximativ 6% din populaţia Botoşaniului, adică aproape 2500 de oameni ar fi infestaţi cu hepatita C.
Cu toate acestea medicii botoşăneni susţin că în realitate fenomenul a scăpat de sub control şi în lipsa unei campanii organizate de testare a populaţiei, virusul s-ar fi răspândit la peste 10% din populaţie.
Iar consecinţele sunt devastatoare, hepatita C fiind responsabilă, spun specialiştii gastroenterologi de la Botoşani pentru peste 75% dintre cazurile de ciroză hepatică şi cancer hepatic. Lunar sunt internaţi în spital cu hepato-carcinom, o altă complicaţie a hepatitei C, câte 2-3 botoşăneni. Botoşaniul este pe primele trei locuri în topul naţional la număr de persoane infectate.
”La Botoşani putem vorbi chiar de un flagel. Aproximativ 5% din populaţie a fost diagnosticată, dar sunt mulţi oameni care nici măcar nu ştiu că poartă acest virus. Şi asta fiindcă hepatita C se manifestă de multe ori după 2-3 decenii de la infestare. Deci sunt oameni care poartă virusul şi 30-40 de ani. Nu are simptome în toată acestă perioadă. Se trezesc doar cu afecţiuni grave, precum ciroză-hepatică sau hepato-carcinom şi chiar în faze finale. Cele mai multe cazuri de la Spitalul Judeţean Botoşani de ciroză hepatică sunt cauzate de hepatita C”, spune medicul gastroenterolog Oana Arhip.
Gastroenterologii botoşăneni spun că virusul hepatitei C este o moştenire comunistă lăsată botoşănenilor. Majoritatea au fost îmbolnăviţi în anii 80. După 30 de ani, virusul aflat într-un soi de incubaţie a început să creeze complicaţiile sale mortale : ciroza hepatică şi carcinomul hepatic.
”Printre caile de transmitere se află şi contactele sexuale neprotejate, transfuzii cu sânge contaminat, injecţii şi apartură stomatologică prost-sterilizată. Majoritatea bolnavilor au fost infectaţi încă din anii 80. Erau acele seringi care era mereu refolosite şi sterilizate prin fierbere. De asemenea, până în 1992, sângele pentru transfuzii nu era atent verificat. Ca să nu mai vorbim de acele caravane stomatologice care mergeau pe la sate şi au transmis virusul la comunităţi întregi”, spune medicul Oana Arhip.
Medicii botoşăneni sunt convinşi că orfelinatele din Botoşani au fost adevărate focare de infecţie. ” Avem foarte mulţi botoşăneni care au stat în orfelinate în perioada comunistă. Acum au 30 de ani şi vin la spital cu ciroză hepatică şi alte complicaţii ale hepatitei C”, adaugă Arhip.
Mai grav este faptul că, în realitate, medicii habar nu au câţi oameni poartă acest virus. Îşi dau seama că a devenit un fenomen scăpat de sub control, doar în urma numărului mare de pacienţi cu ciroză sau carcinom hepatic din ultimii trei ani. Şi asta fiindcă analizele pentru depistarea hepatitei C sunt cu plată şi nu fac parte din seturile de analize gratuite. Gastroenterologii spun că un screening ar fi necesar şi caravană pentru identificarea focarelor de infecţie.
”Este nevoie de un screening. Nici măcar nu ştim câţi purtători de hepatita C sunt. Ne trezim cu ei în stadiul final la spital. Analizele sunt plătite şi nimeni nu vrea să le facă.”, adaugă medicul Oana Arhip. Totodată gastroenterologul botoşănean susţine că statul nici nu vrea să ştie câţi bolnavi sunt din cauza numărului costurilor ridicate ale tratamentului pentru virusul hepatic C.
Statul, în momentul de faţă, plăteşte prin program naţional tratamentul tuturor celor care poartă virusul. Iar preţul pentru o singură persoană tratată complet se ridică la 50.000 de euro. ” Este foarte scump tratamentul. Sănătatea românească ar intra în faliment dacă ar fi depistaţi toţi purtătorii de hepatita C şi dacă le-ar plăti tratamentul. Totuşi ar fi necesar un screning, iar costurile trebuie suportate”, spune Oana Arhip.
Virusul hepatic C a fost identificat abia în anul 1991 şi produce Hepatita C, o afecţiune ce distruge ţesutul hepatic. Infecţia cronică duce în timp la ciroză hepatică sau cancer de ficat. În 8 din 10 cazuri virusul hepatic C este asimptomatic adică nu are niciun simptom care să determine respectiva persoană să meargă la doctor.
Citeste mai mult: adev.ro/n4jk1x
