SĂNĂTATE | Glutamatul Monosodic (E621) si efectele sale
Problemele de sănătate asociate cu alimentele procesate (cu aditivi alimentari) continuă să crească.
Abundenţa acestor alimente din ultimul timp a adus alimentaţia noastră de zi cu zi în pragul unui dezastru, ne hrănim prost şi nesănătos.
Informaţiile privind adititivii alimentari (în special cei periculoşi) ar trebui să fie cunoscute de fiecare dintre noi.
Glutamatul Monosodic este un potenţiator de aromă/gust, a fost folosit în mâncarea chinezească, unde a dat naştere unei noi arome “umami” (însemnând gustos), dar astazi se gaseşte în aproape fiecare aliment de pe rafturile magazinelor, în special mezeluri (cârnaţi, crenvurşti, şuncă, salam, etc), snackuri, mâncăruri instant (supe, ciorbe instant, piure instant, etc), dulciuri, condimente şi sosuri (ketchup, dressing-uri, etc), băuturi răcoritoare, etc. Până acum se cunoşteau doar 4 gusturi de bază: dulce, sărat, acru şi amar, “umami” este consecinţa unor receptori ai limbii care produc un gust cu totul special.
Întelegerea şi studiul acestui aditiv poate fi foarte confuză. Glutamatul este un aminoacid natural, pe care corpul îl foloseşte şi are nevoie de el. Până acum nimic periculos. Transformarea sintetică şi procesarea glutamatului produc o “formă” care nu se gaseşte în natură. Glutamatul a fost etichetat ca o excitotoxină, deoarece există presupoziţia că are capacitatea de a suprastimula (duce) celulele la moarte. Mulţi oameni descriu dureri de cap, înroşirea feţei, lipsa concentrării şi alte simptome, precum şi boli ca fibromialgia, din cauza aportului de glutamat.
Cercetările recente privind acest aditiv au scos la iveală şi alte simptome, ca: senzaţii de arsură la nivelul gurii, capului şi gâtului, slăbiciune în braţe sau picioare, dureri de cap şi stomac deranjat, toate acestea la aproximativ 15 minute după consumul glutamatului monosodic. Mai multe cercetări au arătat aceleaşi simptome în foarte multe cazuri, cum ar fi: înroşirea feţei, durerile de cap şi urticaria sau reacţii de tip alergic. Un studiu pe şoareci a concluzionat că injecţiile (adică aportul de glutamat) cu glutamat produc obezitate, inactivitate şi multe alte fluctuaţii hormonale. Russell Blaylock, neurochirurg, a scris chiar o carte pe această temă, “Excitotoxinele: Gustul care ucide”.
Unul dintre cei mai importanţi factori în cercetarea glutamatului este faptul că unele dintre efectele sale negative pot să apară foarte repede în timp ce altele, care sunt, probabil, mult mai dăunătoare, cumulează în timp şi sunt cu expunerea ulterioară. De exemplu, un studiu realizat pe animale, a arătat că expunerea (consumul) de glutamat monosodic pe o perioadă de 3-6 luni a dus la daune considerabile asupra retinei ochilor. Aceste modificări nu s-au observat imediat în studiu, ceea ce a demonstrat că studiile pe glutamat, folosind 1-2 doze, “pierd” din vedere multe dintre efectele negative potenţiale, pe termen lung, asociate cu un aport constant de glutamat.
Glutamatul monosodic “vine” pe masa noastră prin intermediul mai multor alimente procesate şi snackuri. Consumatorii trebuie să işi facă un obicei din a studia etichetele alimentelor înainte de a le pune în coş.
Producătorii sunt obligaţi să declare, pe etichetă, dacă alimentul x sau y conţine glutamat.
Dacă întâlneşti urmatoarele “nume” (glutamat, glutamat monosodic, E621, glutamat disodic, potenţiator de gust şi aromă – E621, monoglutamat), ai de-a face cu glutamatul.
