SANATATE | Efectele benefice si efectele toxice ale aspirinei

Cand ne doare capul, avem febra sau suferim vreo afectiune inflamatorie, luam o aspirina. Aparuta acum peste 100 de ani, aspirina este primul medicament consumat in lume. In prezent, se produc anual peste 35 de mii de tone, adica aproximativ 100 de miliarde de comprimate .
Aspirina sau acidul acetilsalicilic este utilizata cu precadere in caz de migrene, dar si in prevenirea atacurilor cardiace, a diabetului si a cancerului. Insa, pe langa beneficii, aspirina are si efecte toxice care pot afecta organismul.

Efectele benefice ale aspirinei:

Actiune antiinflamatoare si analgezica. In fata unei agresiuni precum virusii, arsurile sau traumatismele, organismul secreta prostaglandina. Aceasta substanta creste numarul celulelor albe menite sa ne protejeze de factorii nocivi (se produc practic anticorpii). Insa, prostaglandina scade stimularea receptorilor la durere si provoaca febra. Asadar, rolul aspirinei este acela de a reduce producerea de prostaglandina si implicit de a reduce durerea.

Actiune anticoagulanta. Aspirina dizolva cheagurile de sange, impiedicand coagularea acestuia. Anticoagulantele au o actiune vasodilatatoare si sunt indicate pentru prevenirea si tratarea trombozelor (formarea de cheaguri de sange) si a emboliilor (fragmente de cheaguri care astupa un vas sangvin).

Utila in sarcina cu probleme. Datorita efectelor sale asupra vaselor de sange, aspirina diminueaza riscul de complicatii la femeile insarcinate care au hipertensiune gravidica (provocata de sarcina). Administrata in doza redusa, numai sub indrumarea medicului, aspirina reduce riscul de eclampsie ( si prezenta proteinelor in urina), hematom retroplacentar si previne moartea fetusului.
Alte studii au indicat faptul ca aspirina, administrata femeilor cu antecendente de retard de crestere in uter, in a 15-a saptamana de sarcina, permite cresterea greutatii noului-nascut la nastere.

Previne cancerul. Un grup de cercetatori americani au ajuns la concluzia ca aspirina contribuie la cresterea ratei de supravietuire a persoanelor care sufera de cancer. La acest studiu au participat peste 22 de mii de femei, aflate in perioada menopauzei de peste 12 ani. Administrata de cateva ori pe saptamana, aspirina poate reduce riscul de dezvoltare al cancerului la san, la prostata sau la plamani.

Efectele secundare ale aspirinei:

Efectul anticoagulant al aspirinei prelungeste timpul de sangerare si implicit favorizeaza instalarea hemoragiilor, de aceea este complet contraindicata hemofililor.
Aspirina ataca mucoasa intestinala si poate provoca ulceratii si sangerari la nivelul stomacului (creste nivelul aciditatii), putand chiar sa perforeze tubul digestiv .
Peste 3% din populatie au alergie la acidul acetilsalicilic. Aceasta se manifesta la inceput sub forma unor mancarimi, pete rosii la nivelul corpului, iar in final poate aparea senzatia de sufocare, care poate fi mortala.

Sfaturi utile:

• Nu lua niciodata o aspirina in stare pura. Aceasta trebuie dizolvata in apa sau poti lua de la farmacie direct aspirina tamponata sau efervescenta.

• Aspirina favorizeaza eliminarea vitaminei C din organism, de trei ori mai mult. In farmacii se gaseste aspirina in amestec cu vitamina C (acid ascorbic).

• Indiferent de forma in care se administreaza, diluata, tamponata sau efervescenta, este foarte important sa se respecte dozele prescrise. Lasa sa treaca mai putin de patru ore intre doua prize de aspirina. Excesul de poate provoca dureri de cap, tiuit in urechi, scaderea auzului, sangerari nazale si afectiuni grave precum: ulcer de stomac sau reactii alergice .

Sursa: www.sanatate.acasa.ro