SANATATE | Alimentele care-ți cresc rapid imunitatea

Sistemul imunitar este influențat, în mare măsură, de ceea ce mâncăm. Nu numai vitaminele și mineralele sunt aliații imunității, ci și proteinele și probioticele.

Putem da o „mână de ajutor” imunității printr-o alimentație care să includă cât mai multe substanțe nutritive despre care se știe că pot susține funcțiile sistemului natural de apărare.

PROTEINELE sunt esențiale pentru producerea celulelor imunitare. Una dintre posibilele cauze pentru care infecțiile sunt mai frecvente în țările sărace este aliementația săracă în proteine.

Carnea, brânzeturile și ouăle sunt surse de aminoacizi, necesari pentru sinteza proteinelor. Este bine să consumi carne slabă, pentru că grăsimea de origine animală poate scădea rezistența în fața bacteriilor.

Dacă ai răcit, consumă cât mai des supă de pui. În afara faptului că te hidratează, supa conține cisteină, un aminoacid care ajută la eliminarea secrețiilor nazale.

VITAMINA C stimulează producția de globule albe și prelungește funcționalitatea acestora, lucru important în prevenirea infecțiilor. De asmenea, această vitamină ajută corpul să lupte mai ușor cu răceala și gripa. Este indicat să procurăm vitamina C din surse naturale (citrice, broccoli, roșii, ardei, varză, conopidă), nu din suplimente.

ZINCUL este unul dintre cele mai importante oligoelemente pentru susținerea funcțiilor sistemului imunitar. Infecțiile urinare, răceala și gripa pot fi puse pe seama carenței de zinc. Acest mineral este prezent în ficat, brânză, carne, lapte și pește.

SELENIUL este un mineral necesar pentru stimularea producției de celule ale sistemului imunitar. Studiile au arătat că persoanele infectate cu HIV au un nivel mai mic al acestui mineral. Alte cercetări au arătat că seleniul poate inhiba replicarea acestui virus. Ouăle, ficatul de vacă, fasolea, lintea și brânza sunt surse de seleniu.

MAGNEZIUL induce un răspuns imunitar mai bun în fața infecțiilor virale, stimulează formarea anticorpilor și are acțiune antialergică și antiinflamatoare. Sursele alimentare de magneziu sunt bananele, curmalele, cacaua, laptele, nucile și fasolea.

ACIZII GRAȘI OMEGA-3 sunt implicați în susținerea imunității prin creșterea activității fagocitelor, celule albe care distrug prin digerare elementele nocive corpului. Somonul, sardinele, avocado și uleiul de nuci și de soia sunt surse de acizi grași Omega-3.

Mizează pe probiotice!

Imunitatea este influențată, în mare măsură, de flora intestinală, care poate fi dezechilibrată de unele antibiotice. În acest caz, sunt recomandate probioticele. Acestea sunt microorganisme vii, care asigură echilibrarea nivelului de bacterii benefice din flora intestinală.

Cunoscute şi ca bacterii „bune”, ele contribuie la absorbţia elementelor nutritive din alimente, întăresc imunitatea şi sunt indicate ca adjuvante în tratamentele cu antibiotice. Prezente în iaurt, în chefir şi în produse fermentate din lapte, probioticele sunt disponibile şi sub formă de suplimente.

Există pe piaţă o varietate de iaurturi, însă nu toate sunt probiotice. Sortimentele cu arome de fructe sau cele care au un termen de valabilitate mai mare de 10 zile nu sunt probiotice. De asemenea, iaurturile probiotice nu trebuie să conţină coloranţi, lapte praf reconstituit, agenţi de îngrăşare, glucoză sau fructoză. Cele mai indicate sunt cele care conţin bifidobacterii, care reglează microflora intestinală.

Zahărul, inamicul globulelor albe

Excesul de dulciuri dăunează imunității. Potrivit unui studiu al specialiștilor americani, 100 g de zahăr, echivalentul a 3 lingurițe, scade semnificativ capacitatea globulelor albe de a distruge bacteriile în următoarele 5 ore.

Sfaturi de care să ții cont

•    Include cât mai des în meniu ciupercile. Acestea conțin aminoacizi precum glutamatul și glicogenul, care au acțiune imunostimulatoare.
•    Consumă fructe și legume cât mai colorate. Pigmenții care dau culoare vegetalelor au acțiune antioxidantă, ajutând corpul să fabrice celule imunitare.
•    Morcovii cruzi trebuie consumați cel puțin de două ori pe săptămână, ca atare, în salate sau sub formă de suc. Ei conțin betacaroten, pe care corpul îl transformă în vitamina A. Aceasta fortifică sistemul imunitar și pe cel digestiv.

Alimentaţia influenţează major sistemul imunitar. O nutriţie nesatisfacătoare nu asigură efectiv componentele esenţiale imunității (proteine, grăsimi, vitamine, minerale) sau chiar poate consuma din resursele biologice ale organismului în alte procese metabolice, uneori orientate împotriva propriilor ţesuturi.

Alimentaţia cu exces de dulciuri, grăsimi industriale şi săracă în vitamine, de exemplu, poate orienta o parte din arsenalul antiinflamator înspre vasele sangvine sau poate favoriza procese autoimune ori de apărare împotriva unor componente nutriţionale, de pildă, unii alergeni alimentari lăsând insuficiente resurse pentru „lupta” cu alţi agresori, precum cei infecţioşi.

Sursa: clicksanatate.ro