Şpaga în spitale pare să fie un fenomen greu de eradicat, deşi salariile medicilor au crescut de la declanşarea pandemiei.
Potrivit datelor transmise de pacienţi prin intermediul mecanismului de feedback implementat de Ministerul Sănătăţii, prelucrate statistic de platforma Graphs.ro, personalul medical din Teleorman ar fi cel mai corupt la nivel naţional. Cu un procent de 8.11 pacienţi care s-au plâns că li s-ar fi cerut şpagă. Profesor doctor Dragoş Vana, programator de software în domeniul sănătăţii şi fondator al platformei Graphs.ro ,cel care a centralizat aceste date, a vorbit despre fenomenul şpăgii în spitale, la Observator.
Declaraţiile făcute de Dragoş Vana
– Ce am observat este că, în general, judeţele din sudul ţării, Teleorman, Giurgiu, tind să aibă o rată mai mare a atenţiilor care sunt cerute pacienţilor decât centrul ţării unde mai bine se situează Cluj, Mureş şi Timiş. O surpriză bună din Moldova vine Iaşi, care este într-un top în sens pozitiv. Bucureşti se apropie de media ţării, când vine vorba de atenţiile cerute de către doctori pacienţilor.
– În Covasna am văzut că există un singur răspuns “da” şi totalul răspunsurilor sunt destul de puţine, deci aş zice că poate nu este chiar semnificativ pentru ultima lună. Dar datele acestea trebuie privite la nivel de an sau cel puţin trimestrial.
– Putem să observăm că există un trend pozitiv în ţară şi la nivel de cereri de atenţii, dar şi în sensul de date statistice colectate. Toţi indicatorii au îmbunătăţiri. Şpaga s-a înjumătăţit, faţă de decembrie 2016, deci a scăzut de la o rată de aproximativ 4%, media pe ţară, la undeva sub 2%. Avem acum 1,6%, după cum ziceam, media pe ţară. Toţi indicatorii pe care i-am văzut merg înspre bine. Unii cu o creştere mai mică, alţii cu o creştere mai mare.
– Centralizarea am făcut-o din datele publice disponibile. Aceste date din mecanismul de feedback al pacienţilor sunt, de fapt, nişte mesaje sms care sunt primite de la pacienţi la externarea din spitale. Lor le sunt puse 10 întrebări unde se poate răspunde ori cu “da” sau “nu”, ori cantitativ, în funcţie de tipul întrebării. Aceste date sunt centralizate şi publicate la sfârşitul fiecărei luni, de către Ministerul Sănătăţii, per spital, şi putem să vedem pe fiecare spital cam care a fost rata de răspuns, iar eu le-am centralizat, am făcut grafice şi statistici la nivel naţional şi la nivel de judeţ, după cum aţi văzut pe site.
– Este foarte relevant faptul că mult mai puţini pacienţi au declarat că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente singuri. Deci procentul a scăzut de la peste 20% la undeva pe la 14%. Este o îmbunătăţire destul de mare a unui lucru foarte important, de fapt.
– Peste 85% dintre pacienţi se declarau mulţumiţi, în 2016, de modul în care cadrele medicale interacţionau cu ei. Acum, acest procent a trecut de 90%. Am zice că e doar un 5% îmbunătăţire dar, având în vedere că marea majoritate a pacienţilor se declară mulţumiţi este totuşi un câştig foarte mare, aş spune eu.
– Noi suntem tentaţi să punem preţ pe poveşti personale, pe care le auzim de la apropiaţi, şi să privim cazuri individuale, în loc să privim situaţia în ansamblu. De aceea este foarte greu de lucrat cu aceste date, pentru că ele ne oferă o situaţie de ansamblu iar o dată ce sunt procesate putem să vedem că, de fapt, sistemul merge înspre bine, ceea ce ar trebui să ne bucure foarte mult.
