Rezumatul activității parlamentare a senatorului AUR Dorinel Cosma

Senatorul botoșănean Dorinel Cosma, reprezentant al Alianței pentru Unirea Românilor, a avut o activitate intensă în ultimele trei luni. El a adresat mai multe interpelări miniștrilor Muncii, Transporturilor, Turismului, Culturii, atrăgând atenția asupra unor investiții necesare județului Botoșani.

Redăm în continuare integral interpelările și declarația susținute de parlamentarul Dorinel Cosma.

_____________

Obiectul Interpelării – Situația Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Dorohoi

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Dorohoi a fost înființat în anul 1953 și a fost  amplasat în clădirea construită în stil baroc de  arhitecţi italieni în anul 1887. Imobilul este un monument de patrimoniu național, clasat în categoria B și a fost sediul Palatului Administrativ Dorohoi.

Muzeul dispune în prezent de 21 săli de expunere, o sală de expoziții și alte activități, birouri, depozite și un laborator de restaurare – conservare. Patrimonul de istorie naturală însumnează peste 285.00 bunuri de importanță științifică din toate grupele sistematice, cu exemplare unice în lume și Europa, multe dintre ele clasate în categora TEZAUR.

O adevărată bijuterie arhitectonică, clădirea se află, însă, într-un stadiu avansat de degradare: decolorarea treptată a zugrăvelilor și vopsitoriilor, tencuielile sunt zgâriate și ciobite, intemperii, infiltraţii, igrasie, uzură a materialelor. Anumite panouri metalice, zidarie, panourile de beton au vopsitoria/finisajul deteriorate, ruginite sau pur și simplu lipsesc. Astfel, poate fi puse în pericol nu numai conservarea monumentelor, ci și bunurile din patrimonul cultural și istoric păstrate în muzee sau depozite.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Care sunt soluțiile oferite de ministerul pe care îl conduceți pentru a  începe în termen rapid consolidarea și reabilitarea Muzeului de Științe ale Naturii Dorohoi?
2. Ministerul Culturii poate asigura din fonduri extrabugetare sau nerambursabile suma necesară pentru consolidarea și reabilitarea?
3. În 2017, Muzeul de Științe ale Naturii Dorohoi a fost inclus în Programul Național de Restaurare Etapa a II Relocare – Obiective noi, primind o finațare de de 399.960 lei, pentru demararea procedurii de achiziție publică de servicii de proiectare, în vederea elaborării proiectului de consolidare și restaurare. Puteți să stransmiteți situația detaliată a proiectelor de reabilitare și consolidare din 2017 pănâ în 2022?
4. Pe ce s-au cheltuit concret sumele de bani pentru reabilitarea clădirii, având în vedere starea ei actuală?

Obiectul Interpelării – Deficitul de încasare la TVA este în creștere

Orizontul  este tot mai negru ne spun experții economici, care preconizează o criză economică. Pe lânga criza energetică, care a dus la un lanț de majorări ale prețurilor la energie electrică, la gaze natural și combustibil, ce a avut un impact semnificativ asupra standardelor de viaţă a milioane de români, prin micșorarea puterii de cumpărare a bunurilor de consum. Statul român are probleme în a colecta TVA și a prevenii evaziunea fiscală. Având în vedere ritmul insuficient de creștere a veniturilor la buget în raport cu cheltuielile și opțiunile limitate pe care statul le are la dispoziție pentru a majora încasările fără să afecteze contribuabilii deja afectați de creșterea impozitelor.

Există pontețial de creștere a veniturilor la bugetul de stat prin reducerea decalajului de încasare la TVA. Astfel ar putea încasa venituri suplimentare la bugetul de stat cu miliarde de euro pe an.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri eficiente are Ministerul de Finanțe pentru a reduce deficitul de încasare cu 5 procente într-un an, precum și implementarea de măsuri necesare pentru creșterea colectării de TVA?
2. Care este valoarea de TVA  colentat de către Ministerul Finanțelor în anii 2021 și 2022 la nivel național și la nivel local, detaliat pe fiecare județ ?
3. Care este procentul privind raportul dintre TVA datorată și neplătită la bugetul de stat, și obligația totală de TVA de plată în 2021-2022 la nivel național?
4. Care este valoarea TVA neplătită de către agenții economici, ca urmare a fraudei, evaziunii, falimentului, insolvenței, în anul 2020,2021 și2022, la nivel național și local, detaliat pe fiecare județ? Dar la nivelul județului Botoșani

Obiectul interpelării – Situația reintroducerii trenului de noapte, direct, Botoșani-București și retur.

Transportul pe calea ferată reprezintă una dintre principalele facilități pentru studenți și elevi. Aceasta contribuie la creșterea numărului de studenți și elevi din medii socio-economice defavorizate, constituind una dintre politicile publice ce vizează echitatea în învățământul superior. În plus, călătoriile de transport feroviar încurajează mobilitatea studenților și elevilor, participarea la cursuri și la evenimente naționale sau chiar internaționale.

Toți mai mulți botoșăneni, în special stundeți și elevi, semnalează cu regret scoaterea  trenul de noapte Botosani-Bucuresti și retur. Acestă rută de noapte este necesară având în vedere dinstanța între cele două localități. Menținerea doar în timpul zilei a acestei rutei provoacă pierdere de timp și mari neajunsuri.

Călătorii trebuie să aștepte aproape trei ore în gara Verești, în toiul nopții, trenul Timișoara – Botoșani, pentru a ajunge la destinația finală. Prețul întreg al unui bilet pentru ruta Botoșani – București cu trenul este mult mai convenabil decât la autocar, iar, pentru cetățenii care nu dețin autoturism propriu, este un adevărat sprijin financiar și logistic. Multe studii și statistici arată faptul că în România transportul feroviar este mult mai sigur, în comparație cu cel rutier.

În acest condinții, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. De ce trenul de noapte direct Botoșani-București și retur a fost scos din circulație?
2. Care este cuantumul de cheltuieli pentru acestă rută din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii?
3. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rog să specificați pentru ce dată sau perioadă concretă este estimată reluarea circulației pe timp de noapte a trenului București-Botoșani și retur?

Obiectul întrebării – Situația proiectului autostrada „Moldovei” A7

Din punct de vedere regional, în România există o mare discrepanță de dezvoltare. Prosperitatea este concentrată în câțiva poli urbani, mai ales în regiunea București-Ilfov. In restul țării, mai ales mai ales în zonele rurale sau al urbanului mic, situația e radical diferită.

Ce mai săracă regiune a României este Moldova, regiunea Nord-Est, unde PIB-ul pe locuitor este sub jumătate din media europeană și de peste trei ori mai mică decât cel al regiunii București-Ilfov. Județul Botoșani timp de 30 de ani a fost ocolit de marile programe de investiții în infrastructură, cum constatăm și în planurile de proiectare autostrăzii A7. Prin existența unor legături de transport mai bune cu autostrada A7, regiunea Nord-Est ar trebui să devină o destinație mai atractivă pentru afaceri și investiții, contribuind astfel la creșterea economică și la crearea de noi locuri de muncă, dar și la consolidarea coeziunii teritoriale a României. Pe lângă asta, ar reduce timpii de călătorie ai botoșănenilor.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarea întrebare:

1. Există în curs de derulare proiecte în vederea modernizării rețelelor de transport rutier care să lege județul Botoșani de autostrada „Moldovei” A7, iar dacă da, care vor fi rutele și termenele de finalizarea a lucrărilor de modernizare?
2. De ce în planul inițial al proiectării autostrăzii A7 nu a fost inclus și județul Botoșani, având în vedere precaritatea investițiilor de dezvoltarea a infrastructurii rutiere la nivelul regiunii de Nord-Est, menținându-se dezechilibrele între  Transilvania, Muntenia și Moldova?
3. Care este situația la zi a lucrărilor pe fiecare lot din componența Autostrăzii A7, inclusiv termenul asumat pentru recepțiile finale ale șantierelor?

Obiectul întrebării – Situația actuală a contractelor de muncă cu cu jumătate de normă

Conform OUG 16/2022, contribuțiile de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care obțin venituri în baza unui contract cu timp parțial nu pot fi mai mici decât în cazul salariului minim brut pe țară. Astfel, o persoană care avea un contract de două sau patru ore pe zi va fi taxată ca una care are contract pentru opt ore pe zi.

Supraimpozitarea contractelor cu jumătate de normă la nivelul contractelor normă întreagă (40 de ore pe săptămână), efectele au început să se simtă pe piața muncii.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarea întrebare:

1. Ce s-a întâmplat cu toate contractele part time după adoptarea OUG 16/2022 privind modificarea Codului Fiscal. S-au transformat în contracte cu normă întreagă sau au ajuns cazuri de șomaj? Puteți detalia pe fiecare județ?
2. Care era situația actualizată a numărului de contracte part time înaite de adoptarea OUG 16/2022?
3. Câte contracte de muncă part time mai există după adoptarea OUG/2022 privind modificarea Codului Fiscal? Dar la nivelul județului Botoșani?

Obiectul Interpelării – Potențialul turistic a zonei lacul Stânca Costești – Botoșani

Botoşaniul, prin relieful său, dominat de o zonă deluroasă care alternează cu câmpiile şi luncile râurilor, care adăpostește nouă arii naturale protejate, nu pare să fie o atracţie turistică de top pentru împătimiţii de drumeţii. Zonele sale sălbatice şi deosebit de pitoreşti pot cuceri orice turist. La toate acestea se adaugă ospitalitatea ţăranilor din comune, dar şi abundenţa de produse tradiţionale.

Un pontețial pentru dezvoltarea turistică a județului Botoșani este lacul Stânca-Costeți sau Balatonul României. Datorită dimensiunii și frumuseții sale, adesea este comparat cu lacul Balaton din Ungaria. Are în jur de 140.000 de hectare ca suprafață, și îndeplinește mai multe funcționalități: barj, punct de frontieră și sit SPA (arie avifaunistică protejată prin lege din 2004).

Din păcate, impresionanta contrucție hidrotehnică de pe Prut, nu este exploatată din punct de vedere turistic. În pofida patrimoniului natural deosebit pe care îl deține, turismul din zonă se confruntă cu numeroase probleme, cum ar fi: slaba dezvoltare a infrastructurii specifice, promovarea deficitară la nivel național și internațional, migrația forței de muncă, insuficiența cooperării la nivel local, infrastructura rutieră slab dezvoltată, lipsa invetițiilor etc.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Ce strategii sau proiecte are ministerul turismului în sensul de a potența turistic lacului Stânca-Costești?
2. Până în acest moment ce investiții au fost efectuate în zonă pentru dezvoltarea modernizarea infrastructurii turistice?
3. Aveți în plan acordarea de granturi pentru întreprinderile din turism, precum și acordarea de credite cu dobânzi subvenționate pentru capital de lucru și/sau credite de investiții pentru IMM și companii mari din turism în acestă zonă?
4. Luați în calcul integrarea zonei lacul Stânca-Costești, în proiectul „Reteaua nationala de destinatii de ecoturism – instrument de dezvoltare durabila”?
5. Veți declarara turismul prin Hotărâre de Guvern drept domeniu economic strategic și prioritar, urmând să fie integrat în toate programele naționale de redresare și asistență pentru dezvoltare, cât și în programele de stimulare și promovare a exporturilor?

Obiectul Interpelării – Situația clădirilor de patrimoniu din județul Botoșani.

În judeţul Botoşani sunt peste 500 de monumente istorice. Dintre acestea, 46 sunt încadrate în categoria A, monumente de interes naţional, iar restul sunt încadrate în categoria B, de interes local. Cunoscând faptul că există câteva bijuterii arhitecturale semnificative în orașul Botoșani înscrise în lista monumentelor istorice cum ar fi: Casa Garabet Ciolac, Muzeul Judeţean Botoşani, Casa Zamfirescu, Casele Antipa, Casa Garabet Ciolac, Casa Isăcescu, etc.

Multe clădiri emblematice din municipiul Botoşani se sting pe zi ce trece în lipsa unor lucrări de reabilitare şi modernizare. Potrivit legii, clădirile istorice nu pot fi demolate sau modificate fără autorizaţie. Se remarcă destul de frecvent, uneori chiar ostentativ, acest fenomen al demolării clădirilor vechi, care sunt sau nu înregistrate pe lista monumentelor istorice, iar în locul lor apar ansambluri rezidențiale sau spații comerciale. Proprietarii invocă de cele mai multe ori faptul că nu dispun de fonduri necesare reabilitării lor.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Care este politica ministerului pe care îl conduceți cu privire la clădirile de patrimoniu?
2. Ministerul Culturii poate asigura din fonduri extrabugetare sau nerambursabile sumele necesare pentru sprijinirea proprietarilor în vederea reabilitării clădirilor de patrimoniu, și dacă da, cum și în ce condiții?
3. Considerați că poate fi inițiată o strategie sau un program pentru a slava patrimoniul imobiliar valoros?

Titlul declaraţiei politice: Un popor prostit e un popor ușor de manipulat!

România se confruntă cu una din cele mai profunde crize educaționale din istoria sa modernă. Fenomenul contraselecției, promovat avid de o clasă politică postdecembristă din ce în ce mai slabă, mai șantajabilă și mai lipsită de repere morale și intelectuale funcționează în parametri maximi.

Suntem o țară burdușită cu „doctori”, deși eram ultimii din Europa la capitolul „studii” în 2020, când doar 16,2% dintre români absolviseră o facultate. Suntem o națiune ticsită de intelectuali, dar în jur de 50% din cetățenii acestei țări sunt analfabeți funcțional, din păcate.

Suntem un stat în care parlamentarii abia iau Bacalaureatul înainte de preluarea mandatului (eventual și licența, dar pe la vreo fabrică privată de diplome), însă după patru ani sunt deja experți în Securitate!

Impostura și lipsa ancorării în realitate a acestui fenomen se reflectă foarte clar în criza acută de forță de muncă pe care România o traversează în prezent. Pe termen mediu și lung, acest fenomen va duce la un dezastru economic, social și demografic în țara noastră.

În loc să dezvoltăm învățământul (atât cel teoretic, cât și cel profesional și tehnic), în loc să investească în Educație pentru a creea o nouă perspectivă de viitor tinerilor, pentru a crește nivelul competențelor noilor generații, pentru a dezvolta oportunități economice și locuri de muncă, acest Guvern acefal alocă, prin Legea bugetului de stat pentru anul 2023, doar 2,1% din PIB acestui domeniu.

Dragi colegi,

2,1% din PIB pentru Educație reprezintă o rușine! Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede un plafon de 6% din PIB pentru Educație și, totuși, vă faceți că plouă, fără nicio străbatere!

Poate că a ține România în mocirlă din toate punctele de vedere este adevăratul obiectiv al acestui Sistem odios pe care îl slujiți cu mândrie! Poate nu este nevoie de oameni mai buni, nici competenți, cu siguranță nici morali sau merituoși în vreun alt fel. Ei nu ar fi de ajutor Sistemului, despre ce vorbim?

Oamenii capabili și educați ar putea crea numai bătăi de cap, iar acesta este un risc pe care „băieții deștepți” nu și-l pot asuma. Lor le trebuie oameni loiali, maleabili, manipulabili, cu schelete în dulap și poftă de căpătuire. Să dormim liniștiți, cu siguranță voi ne veți veghea.