„Târgul Mărțișorului”, ediţia a XII-a, la Botoșani

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, sub egida Consiliului Judeţean Botoşani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoşani, organizează Târgul Mărţişorului, ediţia a XII-a, 25 februarie – 01 Martie 2022.

Manifestarea are ca obiectiv principal menţinerea activităţii de confecţionare a marţişoarelor. aceste talismane nelipsite în comunităţile rurale de altădată. Participanţii trebuie să expună mărţişoarele realizate manual, evitând in propriile expoziţii mărţişoarele achiziţionate din comerţ sau realizate de către dânşii într-o manieră care să imite linia produselor în serie.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani urmăreşte ca participanţii la aceste târguri să respecte anumite exigenţe impuse de criteriile estetice promovate cu mult timp în urmă de către comunităţile rurale care reuşeau să confecţioneze aceste talismane în funcţie de eposul moldav, de datinile şi de credinţele existente. In acest sens, se urmăreşte ca motivele abordate să aparţină culturii noastre populare şi să transmită conotaţiile specifice poporului nostru legate de acest simbol.

Mărţişorul era, de fapt, luna Martie, dar şi o aţă răsucită în alb şi roşu, având totodată şi funcţie apotropaică. De şnurul alb-negru, alb-roşu, s-a aninat un bănuţ de argint găurit. Treptat, alături de moneda de argint apar şi monedele de aur, de arama în funcţie de status-ul social al purtătorilor.Şnurul mărţişorului era agăţat de un pom înflorit (cireş, gutui, măr, etc), se credea că posesorul mărţişorului va prelua vitalitatea, sănătatea pomului. Indiferent de valoarea materială, nu trebuie să uităm că valoarea mărţişorului constă în şnur!

Negrul şi albul erau bazele. Cea mai importantă bază fiind albul pentru că în marile etape ale devenirii noastre ne întoarcem la alb.

Şnurul alb-negru; Negrul simbolizează timpul, zilele anului, fertilitatea, dialectica contrariilor care se armonizează: viafă-moarte, întuneric-lumină, frig – cald, etc.

Şnurul alb-roşu; Roşul face referire la cultul lunar suprapus cu cel solar.

Mărţişorul nu este un obiect, el este un ritual. Animalul vizat fiind oaia. Toarcerea lânii reprezintă relaţia cu destinul.

Cu o zi înainte de deschiderea oficială a târgului, pe 24 februarie 2022, între orele 15-17, vom organiza un atelier de lucru   în cadrul căruia, prin prezenţa unui meşter popular, vom face demonstraţii. înscrierea se va face pe adresa de e-mail: [email protected]. Locurile sunt limitate, din cauza contextului epidemiologie în care ne aflăm.

Scopul acestui atelier este de a stârni curiozitatea tinerilor şi cetăţenilor care apreciază obiceiurile, tradiţiile şi cultura româneasca oferindu-le posibilitatea de a afla mai multe detalii despre

confecţionarea şi legendele mărţişorului. Totodată, scopul atelierului este de a conştientiza faptul că mărţişorul este transmis din generaţie în generaţie, de la străbuni, având obligaţia morală de a-1 preţui; de a-1 revitaliza; de a-1 propulsa spre viitor. Prin acest atelier ne dorim să scoatem în evidenţă funcţiile de bază: apotropaică, ciclică, agrară, etc, care au fost substituite de funcţiile adiacente precum cele estetice şi decorative.

Criterii de selecţie:

• Folosirea firului de lână, firul răsucit: alb-roşu, alb-negru;
• Reprezentarea amuletei cu bănuţ sau cu vechi simboluri precum gărgăriţa, coşarul, ghiocelul, etc, acestea devenind deja tradiţionale în timp;
• Creativitate şi expresivitatea mărţişoarelor confecţionate;
• Evitarea pe cât posibil a unei matriţe unice;
• Înlăturarea tendinţei de a fi uniformizate aceleaşi motive abordate;
• Materialele folosite să nu inducă ideea de neglijenţă şi de lipsă a plasticităţii.

Instituţia se detaşează de raţiunile pur comerciale, încercând să răspundă într-o măsură considerabilă acelui punct de vedere care mai poate promova tipul de mărţişor tradiţional şi care include motive caracteristice spiritualităţii româneşti (Baba Dochia, fiul Babei Dochia, nora Babei Dochia, buburuze, fl