POLITIC | Costel Şoptică: “Visul fermierilor – soia modificată genetic”

DECLARAŢIE POLITICĂ

“Vreau să vă supun atenţiei un alt subiect ce nu are legătură cu dezbaterile zilei legate de defrişări. Este vorba de organismele modificate genetic. Şi nu oricare, ci soia modificată genetic.

Fermierii cer din ce în ce mai puternic reintroducerea în cultură soia modificată genetic, pentru că avantajele economice ale acestei culturi sunt de netăgăduit. Potrivit specialiştilor, România dispune de cele mai bune condiţii pedo-climatice pentru cultivarea de soia din toată Uniunea Europeană. Înainte de aderarea la UE, România figura în top 10 cultivatori mondiali de soia modificată genetic; numai că UE nu permite cultivarea OMG-urilor decât în condiţii de autorizare extrem de stricte, ceea ce a anihilat orice intenţie a fermierilor şi companiilor de seminţe de a se implica în procesul de autorizare.

Tot fermierii susţin că această împotrivire acerbă a factorilor de decizie de la Bruxelles are fundament politic, nicidecum unul ştiinţific. Ei cred că vor ca România să se menţină într-un stadiu redus de dezvoltare, numai bună de piaţă de desfacere; altfel, fermierii români ar deveni o concurenţă pentru afacerile unor protejaţi. În sprijinul lor, fermierii atrag atenţia asupra importurilor de boabe de soia şi şrot de soia modificată genetic care acoperă în cea mai mare parte necesarul de consum la nivelul UE. Ei consideră că este vorba o adevărată ipocrizie din partea decidenţilor de la nivel comunitar să se opună cultivării de soia modificată genetic, în condiţiile în care mâncăm aşa ceva de ani buni şi sub toate formele posibile.

Datele Eurostat vin în sprijinul lor. UE a importat anul trecut aproape 18,5 milioane de tone de şrot de soia, în valoare de peste 10 miliarde de dolari; importurile de boabe de soia s-au ridicat la aproape 13 milioane de tone, pentru care s-au plătit circa 7 miliarde de dolari, trendul ultimilor ani fiind de creştere uşoară a importurilor.

Cât priveşte România, tot datele Eurostat arată importuri, în 2014, de aproape o jumătate de milion de tone de şrot de soia, în valoare de circa 260 milioane de dolari, pentru ca importurile de boabe să ajungă la peste 102.000 tone, pentru care s-au plătit 56,5 milioane de dolari. De unde rezultă că ţara noastră a cheltuit, într-un singur an, peste 300 milioane de dolari numai pentru soia de import, în condiţiile în care, în anii anteriori, România era exportator net.

Mai trebuie reţinut faptul că principalele state de unde se importă sunt cele din America de Sud şi Nord. De altfel, este binecunoscut faptul că unul dintre principalele elemente care au contribuit la ieşirea Argentinei din colapsul financiar este tocmai cultura de soia modificată genetic.

Pe de altă parte, populaţia Uniunii Europene, inclusiv românii, îşi manifestă interesul pentru hrană cât mai curată, astfel că produsele modificate genetic sunt privite cu reticenţă şi chiar împotrivire. Tot fermierii susţin că tocmai produsele alimentare obţinute prin metode convenţionale sunt mult mai chimizate decât cele transgenice, cum mai sunt cunoscute organismele modificate genetic. Promotorii OMG-urilor spun că aceste produse reduc sensibil cantitatea şi numărul substanţelor chimice folosite în agricultura convenţională, pe de o parte. Pe de altă parte, creşte productivitatea şi scad cheltuielile, astfel că soia modificată genetic este mult mai rentabilă decât cea convenţională.

Societatea civilă din Europa, inclusiv din România, este extrem de activă atunci când este vorba de organisme modificate genetic, reclamând un posibil impact notabil asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei. Organizaţiile neguvernamentale susţin că metoda de obţinere a OMG-urilor poate degenera şi poate conducere la producerea unor anomalii grave.

Personal, cred în necesitatea unor studii aprofundate şi făcute de organisme independente care să arate impactul organismelor modificate genetic asupra sănătăţii populaţii şi asupra mediului.

Pentru cultivarea de soia modificată genetic, din punctul meu de vedere, este nevoie de voinţă politică. Este absolut necesar un consens pe această temă extrem de sensibilă. Abia după ce s-a luat o decizie privind cultivarea de soia modificată genetic, se pot demara procedurile pentru introducerea în cultură a acestui organism modificat genetic. Din punctul meu de vedere, ar fi nevoie de un program, o strategie care să fie urmată punct cu punct pentru introducerea în cultură a soia modificată genetic, în condiţii de maximă transparenţă.

Fiind un subiect extrem de sensibil la nivel naţional şi european, toată lumea care are legătură cu acest subiect trebuie să se implice, de la fermieri, până la autorităţile naţionale şi europarlamentari, fiecare după competenţe.

Legislaţia europeană şi cea naţională au stabilite regulile ce trebuie urmate pentru autorizarea în cultură a organismelor modificate genetic, baza reprezentând-o studiile din care să rezulte impactul cultivării OMG asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. De aceea, aceste studii sunt punctul de plecare în procedurile de solicitare a autorizării cultivării OMG.

Cea mai importantă etapă o reprezintă informarea corectă şi coerentă a populaţiei cu privire la soia modificată genetic. Este treaba fermierilor şi a companiilor de seminţe să informeze piaţa, repet, corect şi coerent. Este cel mai important lucru ca populaţia să ştie exact ce înseamnă organismele modificate genetic şi, în special, soia modificată genetic. Ce presupune cultivarea acestui produs pentru mediu şi sănătate şi care este impactul.

Apoi vine rândul Parlamentului să elaboreze cadrul legislativ specific, de la trasabilitate şi până la etichetare. Tot acest ansamblu legislativ îl consider necesar pentru o cât mai bună informare a populaţiei. Apoi, piaţa va regla cererea de soia modificată genetic.

Repet, programul pe care îl consider necesar pentru punerea pe piaţă a soia modificată genetic şi cultivată în România este condiţionat de consensul politic pe această temă. Sunt sceptic că, atât timp cât Victor Ponta va fi preşedintele PSD, acest lucru se va întâmpla. Chiar dacă mulţi pesedişti de frunte sunt fermieri şi cunosc avantajele acestei culturi, este puţin probabil ca ei să voteze pentru reintroducerea soia modificată genetic în cultură. Este binecunoscută campania ecologistă pe care o duce Daciana Sârbu, europarlamentar, dar, cel mai important, soţia şefului PSD. În condiţiile în care premierul Victor Ponta anunţa anul trecut intenţia de a reduce TVA doar la alimentele bio, este puţin probabil ca acum să-şi schimbe poziţia, având în vedere că Dacia Sârbu este fermă pe poziţie.”

Costel Şoptică,

Deputat PNL Botoşani