Pe data de 15 ianuarie 2022, la ora 18.00, în cadrul Zilelor Eminescu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitați: Anca Mizumschi (SUA) și Matei Vișniec (Franța). Discuția va fi moderată de Lucia Țurcanu.
Evenimentul se va desfășura on-line și va putea fi urmărit pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/.
ANCA MIZUMSCHI (n. 24 noiembrie 1964, Constanța) este scriitoare de limba română, care trăiește în momentul de față în Phoenix, Arizona. S-a mutat în SUA în anul 2016. A debutat editorial în 1989, cu volumul de povestiri Departe de Hemingway. Au urmat volumele de poezie: Est (Viitorul Românesc, 1993), Opera Capitală (Albatros, 1995), Poze cu zimți (Brumar, 2008), Anca lui Noe(Humanitas, 2009), Versouri (Humanitas, 2010), În moalele cerului(Brumar, 2012), Țara mea suspendată (Herg Benet, 2018).
Textele Ancăi Mizumschi au intrat în trei antologii de autor – Carte de citire (Blumenthal, 2012), Madugrada (Vinea, 2013), Metropolitana (Epubli, 2018) –, precum și în alte câteva antologii: Strong. Romanian-Polish Anthology (Institutul Polonez, 1997), 27 RomanianPoets (Stockholm, 2011), Tranzbordare 13 (Casa de Editură Max Blecher, 2013), Cele mai frumoase poeme din 2012. Selecție de Claudiu Komartin și Radu Vancu (Tracus Arte, 2013), Acum suntem noi anticii. Antologia generatiei ’90 de Razvan Țupa și Adrian Ciubotaru (Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, germană, italiană, franceză, maghiară, cehă, albaneză și chineză. Este realizatoarea emisiunii „Rețete coolturale” la Arca TV (Association of the Romanian Communities Abroad), o platformă de comunicare TV a diasporei românești.
MATEI VIȘNIEC (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuţi, judeţul Suceava) este dramaturg, poet, prozator român care locuiește în prezent la Paris.A debutat în revista „Luceafărul” în 1972, iar primul volum de poezie, La noapte va ninge, l-a publicat în 1980 la Editura Albatros. A studiat filozofia la Bucureşti, fiind membru fondator al Cenaclului de luni.
În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale.
Matei Vișniec este autorul volumelor de poezie: Orașul cu un singur locuitor (Albatros, 1982), Înțeleptul la ora de ceai (Cartea Românească, 1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (Cartea Românească, 2000), La masă cu Marx (Cartea Românească, 2011), Securi decapitate (cu gravuri originale realizate de Matei Vișniec, Andra Bădulescu, Joèla Vișniec, Iuri Isar, May Oana Isar și Smaranda Isar; Tracus Arte, 2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (Tracus Arte, 2019). I-au apărut mai multe antologii de autor, între care: Orașul cu un singur locuitor (Paralela 45, 2005), Opera poetică (2 volume; Cartier, 2011), Opera poetica (Cartea Românească, 2017) ș.a.
În România, a mai publicat: romane (Cafeneaua Pas-Parol, Editura Fundației Culturale Române, 1992; Sindromul de panică în Orașul Luminilor, Cartea Românească, 2009; Domnul K.eliberat, Cartea Românească, 2010; Dezordinea preventivă, Cartea Românească, 2011; Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop, Polirom, 2014; Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă…, Polirom, 2016; Un secol de ceață, Polirom, 2021); piese de teatru (Țara lui Gufy, Ion Creangă, 1992; Angajare de clown, Unitext, 1993; Văzătorule, nu fi un melc, Expansion-Armonia, 1996; Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, Eminescu, 1998; Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia, Cartea Românească, 1998; Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Aula, 2001; Caii la fereastră, Aula, 2001; Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Paralela 45, 2005; Omul cu o singură aripă, Paralela 45, 2006; Păianjenul în rană, Cartea Românească, 2007; Groapa din tavan, Cartea Românească, 2007; Omul pubelă & Femeia ca un câmp de luptă, Cartea Românească, 2007; Imaginează-ți că ești Dumnezeu, Paralela 45, 2008; Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați, Humanitas, 2008; Femeia-țintă și cei zece amanți, Paralela 45, 2009; Occident Express. Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre, Paralela 45, 2009; Scrisori de dragoste către o prințesă chineză, Humanitas, 2011; Cabaretul cuvintelor: exerciții de muzicalitate pură pentru actorii debutanți, Cartea Românească, 2012; Omul din care a fost extras răul, Cartea Românească, 2014; Trilogia balcanică. Migraaaanți sau Prea suntem mulți în aceeași barcă, Humanitas, 2016; Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov, Tracus Arte, 2017; Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag, Humanitas, 2019 ș.a.); proză scurtă (Ultimele zile ale Occidentului, Polirom, 2018); eseu (Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă și amărăciune, Polirom, 2010; Cronica realităților tulburătoare sau despre lumea contemporană în fața marilor decizii, Polirom, 2019) ș.a.În Franța, i-au apărut peste treizeci de volume.
În perioada 2019-2021, la întâlnirile Poeți în dialog de la Memorialul Ipotești au participat: Cosmin Perța și Ioan Es. Pop; Liviu Antonesei și Radu Andriescu; Nicolae Sava și Radu Florescu; Nicolae Panaite; Magda Cârneci și Simona Popescu; Ioan Radu Văcărescu și Rita Chirian; Mina Decu și Florin Partene; Gellu Dorian și Grigore Chiper; Svetlana Cârstean și Andrei Gamarț; Doina Ioanid și Șerban Axinte; Nichita Danilov și Emilian Galaicu-Păun; Andrei Doboș; Andra Rotaru și Cătălina Matei; Teodor Dună și Dan Coman; Stelorian Moroșanu și Dan Sociu; Luminița Amarie și Manon Pițu; Răzvan Țupa și Paul Vinicius; Lucian Vasiliu și Robert Șerban; Aurel Pantea și Ioan Moldovan; Liviu Ioan Stoiciu și Adrian Alui Gheorghe; Ioan Pintea și Paul Aretzu; Diana Geacăr și Oana Cătălina Ninu; Daniel Corbu și Ion Munteanu; Claudiu Komartin; Andrei Dósa și Alexandru Vakulovski; Ion Pop și Adrian Popescu; Doru Mareș și Crista Bilciu; Livia Roșca și Iulian Tănase; Romulus Bucur și Alexandru Cosmescu. Cu ocazia acestor sau altor activități, la lecturi și discuții au mai participat: Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureșan și poeții botoșăneni: Dumitru Necșanu, Cristina Șoptelea, Nicolae Corlat, George Luca, Gabriel Alexe, Vasile Iftime, Petruț Pârvescu, Florentina Toniță, Nina Viciriuc, Lucia Olaru Nenati, Vlăduț Scutelnicu.
