Paradox! Se angajează asiatici pentru că botoșănenii nu mai vor să muncească sau au plecat în străinătate
Piața muncii din România se degradează pe zi ce trece. În vreme ce sute de mii de români în putere nu au de lucru, patronii se plâng că nu găsesc muncitori, așa că „importă” asiatici.
România trece printr-o perioadă paradoxală în ceea ce privește piața muncii. În vreme ce sute de mii de români în putere, tineri, nu au loc de muncă, angajatorii se plâng că nu găsesc muncitori de niciun fel: nici calificați, nici necalificați, nici dispuși să se califice la locul de muncă. În aceste condiții, tot mai multe firme recurg la forță de muncă adusă din Asia, în vreme ce bugetul public este împovărat de scheme complicate de ajutoare sociale pentru români.
În același timp, pe hârtie învățământul tehnic (sau dual) scoate pe bandă rulantă muncitori teoretic calificați. Însă, după cum recunosc chiar cei care se ocupă de pregătirea elevilor, așa-zisa calificare este doar pe hârtie, căci în realitate tinerii nu au acces decât rareori la tehnologia pe care ar urma să o folosească.
Românii la ajutor social, străinii la muncă
În nordul extrem al Moldovei, în județul Botoșani, tot mai mulți antreprenori ajung să caute forță de muncă în țările din Extremul Orient. Motivul principal este lipsa de localnici calificați în meseriile căutate pe piața muncii. Situația este paradoxală, în contextul în care Botoșaniul are peste 40.000 de oameni fără niciun loc de muncă.
Județul Botoșani este considerat unul dintre cele mai sărace din România. Conform statisticilor oficiale dintr-o populație de peste 360.000 de locuitori, doar 107.000 reprezintă categoria persoanelor actvite, adică bune de muncă. Dintre aceștia doar jumătate au un serviciu și o sursă de venit prin intermediul salariului. Peste 40.000, oficial, stau degeaba.
Pe baza datelor de la Agenția Județeană a Forței de Muncă Botoșani, cei 40.000 de botoșăneni fără nicio o ocupație, cel puțin în acte, nici măcar nu și-au depus actele pentru șomaj sau pentru orice curs de calificare.
În mod paradoxal, într-un județ în care zeci de mii de oameni nu au serviciu, marile companii sau fermierii se plâng că nu au cu cine să-și mai desfășoare activitatea și că nu mai găsesc personal calificat pe anumite ramuri de activitate. Tocmai de aceea au ajuns să se orienteze că forța de muncă din Extremul Orient. Aceștia cer prin AJOFM, muncitori asiatici.
Sudori din Vietnam, confecționeri din Sri Lanka, ciobani din Bangladesh
Valeriu Iftime, patronul companiei Elsaco din Botoșani, o un grup puternic la nivel județean dar și național în domeniul energiei, apei și utilităților, spune că agenții economici sunt afectați de plecarea masivă a tinerilor, în special a celor calificați, în străinătate. În momentul de față compania are peste 1500 de angajați și, spune, Valeriu Iftime, oferă beneficii salariale importante. Chiar și în aceste condiții găsește greu meseriași pe anumite specializări.
„Sunt patru milioane de români plecați. Și mulți tineri, mulți calificați. Și mulți nu se mai întorc. Este o problemă evident. Oferim salarii bune dar și în aceste condiții nu găsim oameni pentru anumite activități, operațiuni”, spune Valeriu Iftime.
De exemplu, pentru o serie de lucrări, Valeriu Iftime spune că are nevoie de sudori. Este nevoit să-i aducă tocmai din Vietnam.
„Având în vedere îmbătrânirea constatată în meseriile de bază, avem un contract și aducem 30 sudori din Vietnam. Vin în octombrie și vor avea o perioadă de acomodare”, spune antreprenorul botoșănean.
Nu este singurul caz. În domeniul confecțiilor o companie coordonată de un italian, în județul Botoșani, GT Company, a adus deja zeci de angajați din Sri Lanka. Totodată o altă companie care lucra la Botoșani, în orașul Flămânzi, acum câțiva ani, angajase muncitori în construcții tot din Vietnam. Muncitorii asiatici vor pătrunde și în activitățile tradiționale pentru români, în nordul Moldovei, de exemplu oieritul. Cel puțin asta spun fermierii botoșăneni. Mulți se plâng că nu mai găsesc ciobani care să aibă grijă de oi. În aceste condiții se gândesc să aducă ciobani tocmai din Bangladesh.
„Cei mai tineri pleacă în străinătate. Greu se găsesc oameni care se facă treabă la stână. Deficitul de ciobani cred că ajunge să depășească 50%. Fermierii lucrează singuri, cu rudele și atât. Este un coleg de la Piatra Neamţ care deja a făcut un contract cu patru ciobani din Bangladesh. În aceste condiții în care nu se găsesc ciobani români, oamenii trebuie să se adapteze”, spune Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis, a crescătorilor de ovine și caprine.
Soluții pentru acomodarea imigranților
Oamenii de afaceri botoșăneni spun că lucrurile nu sunt așa de simple, precum par cu aducerea asiaticilor, dar nu au altă soluție momentan. Aceștia spun că vor mai urma angajări de personal din Extremul Orient. „Va trebui să ne așteptăm să mai sosească angajați din Asia, în aceste condiții. Dar va trebui să adaptăm o infrastructură pentru adaptarea lor. Trebuie cazați, hrăniți, este nevoie de zone de locuințe pentru aceștia”, spune Valeriu Iftime.
