NATIONAL | Tinerii salariați, tot mai puțini în România
Numărul tinerilor salariaţi a scăzut dramatic în ultimii 10 ani, adulţii trec masiv în inactivitate după terminarea şomajului, aproximativ 30 la sută din populaţie se confruntă cu lipsuri majore şi peste 42 la sută dintre români sunt în risc de sărăcie, rezultă dintr-un studiu realizat de BNS, anunță Mediafax.
Blocul Naţional Sindical (BNS) a prezentat, vineri, un studiu privind piaţa muncii, realizat în urma centralizării datelor statistice furnizate de Institul Naţional de Statistică şi de instituţii europene de profil. Documentul arată în ce măsură Codul Muncii adoptat în 2011 şi Legea dialogului social au influenţat relaţiile de muncă şi nivelul salarial.
Potrivit studiului, în locul unei creşteri substanţiale a ocupării cu timp parţial sau a ocupării pe perioadă determinată, România se confruntă cu un fenomen de migrare a populaţiei apte de muncă din zona ocupării în cea de inactivitate sau de glisare din zona de ocupare cu statut de salariat înspre ocupare neremunerată sau ocupare pe cont propriu.
“Aşa arată România reală, cea de dincolo de o rată oficială a şomajului de 7,2 la sută şi de declaraţii politice care vorbesc despre creştere economică şi nivel de trai îmbunătăţit. Adevărul din spatele unei rate a şomajului de circa 7 la sută este că o mare parte din populaţia aptă de muncă a ieşit din catastifele agenţiilor de ocupare şi a migrat către zona de inactivitate, unde formula de calcul a şomajului nu ajunge, unde persoanele apte de muncă sunt nevoite să trăiască din alte forme de ajutoare de stat sau din veniturile aduse de celelalte persoane din gospodărie, unde contactul cu piaţa forţei de muncă este rupt total şi unde nu ajung politicile şi strategiile de ocupare elaborate de Guvern”, a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin.
Liderul sindical a mai spus că din studiu mai rezultă că liberalizarea pieţei muncii, făcută prin adoptarea Codului Muncii în urmă cu trei ani şi prin modificarea legislaţiei care reglementează dialogul social, nu numai că nu a influenţat pozitiv piaţa forţei de muncă în nicio formă şi la niciun nivel, ci chiar a condus la o precarizare a condiţiilor de muncă şi la o scădere a nivelului de trai.
Potrivit cifrelor analizate de BNS, “reforma” relaţiilor de muncă nu a reuşit să impulsioneze piaţa muncii şi să conducă la o creştere semnificativă a numărului de contracte cu timp parţial sau pe perioadă determinată, nici raportat la anii anteriori şi nici raportat la nivelul Uniunii Europene.
“În anul 2013, sub 2 la sută dintre contracte erau pe perioadă determinată în România, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 14 la sută. O uşoară tendinţă de creştere a fost constatată la noi în anii 2011 şi 2012, comparativ cu 2010, însă creşterea nu a fost una datorată unor noi locuri de muncă, ci mai degrabă transformării unor contracte pe perioadă nedeterminată în contracte pe perioadă determinată. În ceea ce priveşte contractele part-time, acestea sunt folosite în aproximativ 10 la sută din cazuri, în condiţiile în care media la nivelul Uniunii Europene trece de 20 la sută”, se mai arată în studiu.
Potrivit BNS, efectele reformei în piaţa muncii constau în modificări majore în structura populaţiei, prin creşterea populaţiei inactive, lipsa de interes a celor din categoria persoanelor inactive de a reintra în piaţa muncii, precarizarea condiţiilor de ocupare pentru cei care s-au menţinut cu statut de populaţie ocupată prin reducerea ponderii salariaţilor în favoarea lucrătorilor neremuneraţi sau a lucrătorilor pe cont propriu şi cronicizarea şomajului de lungă durată, un procent important a şomerilor nelucrând niciodată sau nu au lucrat deloc în ultimii opt ani.
“Circa 20 la sută dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani se află în situaţie de inactivitate, adică nu figurează ca şomeri, nu primesc nici un fel de asistenţă pentru integrare în muncă şi nu sunt vizaţi de politicile active. Mai grav decât atât este faptul că 94,3 la sută dintre tinerii aflaţi în inactivitate nu caută un loc de muncă şi nu ar fi dispuşi să înceapă lucrul dacă li s-ar oferi un loc de muncă. Pentru categoriile de vârstă cuprinse între 25 – 50 de ani, situaţia este mai mult decât îngrijorătoare, iar punctul culminant este atins pentru categoria 50 – 65 de ani, cu 19 la sută şomeri şi 30 la sută inactivi la nivelul anului 2012”, a precizat Costin.
Liderul sindical a mai spus că dacă pentru vârstnici pot fi identificate uşor cauzele trecerii în inactivitate, pentru grupa de vârstă 25 – 34 de ani, cea aptă de muncă, cu experienţă şi cu posibilităţi de a se adapta rapid la tendinţele pieţei muncii, devine greu de explicat o scădere a ocupării de la 77 la sută în 1996 la 72 la sută în 2012, concomitent cu o creştere a trecerii în inactivitate de la 15 la sută în 1996 la 19 la sută în anul 2012.
“Şocant este şi faptul că 83 la sută dintre persoanele inactive declară că nu caută un loc de muncă şi nu sunt disponibile să înceapă lucrul nici dacă li s-ar oferi un post. Tendinţa este similară şi pentru grupa de vârstă 35 – 49 ani, unde se constată o scădere a ocupării de la 82 la sută la nivelul anului 1996 la 78 la sută la nivelul anului 2012 şi o creştere a trecerii spre inacitivitate de la 14la sută în anul 1996 la 18 la sută în 2012”, a mai spus Costin.
În ce priveşte incidenţa şomajului de lungă durată, studiul BNS relevă o creştere rapidă pentru zona urbană, de la puţin peste 30 la sută la nivelul anului 2009 la peste 50 la sută în 2013.
În cazul tinerilor, incidenţa şomajului de lungă durată este de aproximativ 70 la sută pentru mediul urban şi de puţin peste 60 la sută în cel rural, ambele categorii pornind de la un nivel de 50 la sută în 2009.
