NATIONAL | S-au cunoscut pe 1 Mai. Dragoste muncitorească! Unde se iubeau Elena cu Nicolae Ceauşescu
Un document al Siguranţei consemnează că Elena Petrescu se afla la una dintre petrecerile organizate în Bucureşti, pe 1 Mai 1939, de Ziua Muncii, pe Strada Veseliei din Ferentari…
Potrivit istoricilor, unul dintre marile momente ale activităţii tânărului revoluţionar Nicolae Ceauşescu, care a fost şi cea mai mare operaţie de falsificare a biografiei reale, l-a reprezentat mitingul de la 1 Mai 1939. Pe atunci, breslele organizau de Ziua Muncii sărbători câmpeneşti, baluri şi alte activităţi. La un asemenea bal, organizat de bresle, Elena Petrescu devenea Regină, iar la bal a participat şi Nicolae Ceauşescu. Se spune că atunci a fost cu adevărat dragoste la prima vedere.
Marele moment de glorie
Istoricul Ion Petcu precizează în cartea sa “Ceauşescu – un fanatic al puterii, Biografie neretuşată“ (Editura Românul, 1994), că cei doi s-ar fi “văzut” mai devreme, respectiv pe 1 aprilie 1939. La acea dată, Nicolae ar fi fost la Cercul cultural al breslei din îmbrăcăminte, “unde a fost prezentă şi tânăra Lenuţa Petrescu, ţesătoare la fabrica Jaqard“.
La 1 Mai 1939 a fost organizat de către bresle şi un marş, care a pornit de la Piaţa Romană. S-a mers pe Calea Victoriei, la Palatul Regal, pentru a-l ovaţiona pe Regele Carol al II-lea. Regele a salutat mulţimea care îl ovaţiona. Se spune că Ceauşescu a strigat: “Trăiască Frontul Popular Antifascist!”, atunci când coloana a trecut prin dreptul lui Carol al II-lea. În timp, la această acţiune a fost asociată şi Elena Ceauşescu. S-a luat momentul participării lui Nicolae şi a Elenei la bal şi, falsificându-se faptele, s-a ajuns la “marele moment de glorie al tinerilor revoluţionari Nicolae şi Elena Ceauşescu, care au organizat marea demonstraţie antifascistă de la 1 Mai”.
A iubit-o până când au murit
După ce s-a înfiripat idila, unde se iubeau Elena cu Nicolae Ceauşescu? Aflăm din mărturia meşterului sobar Emil Wagner, născut în 1896 în Bucovina şi ajuns la Bucureşti în 1918, mărturie publicată în “Poveşti ale Domnilor din Bucureşti” (Editura Vremea, 2006) de Victoria Dragu Dragomir. “I-am cunoscut în Vasile Lascăr, numărul 3. Acum îi spune Galati. Acolo stătea Auerbach, şi Auerbach şi cu familia sa erau proprietarii fabricilor de medicamente din Romania (…), şi ea era servitoare acolo şi venea Nicu acolo. Eu am făcut sobe acolo şi ea îmi spunea: Meştere, să nu spui că vine Nicu. Eu i-am zis: Ce mă interesează pe mine ce faceţi voi? Şi, pe urmă, s-a îmbolnavit ea de tuberculoză şi aşa de cumsecade a fost evreul ăla, că n-a dat-o afară! A trimis-o la Fabrica 6 medicamente, la Bucureştii Noi, să fie supraveghetoare acolo, la Fabrica 6, şi a fost acolo zece ani supraveghetoare. De aia zicea că e chimistă (…). De atunci îi cunosc eu, nu era încă însurat cu ea (…)”.
Nu există un document oficial care să ateste data la care a avut loc căsătoria civilă dintre Nicolae şi Elena, cert este că nu a avut loc nici un fel de căsătorie religioasă. Evenimentele politice ale vremii i-au apropiat şi mai mult pe cei doi, care, conform istoricului Ion Petcu, şi-au oficializat relaţia în toamna lui 1945. Cineastul Pantelie Tuţuleasa, fost operator de film al familiei Ceauşescu e de părere că “este adevărat că rămân un cuplu controversat. Dar au fost împreună atâţia ani şi au murit tot împreună. A iubit-o până când au murit…”.
Sursa: evz.ro
