NATIONAL | România, pe harta refugiaţilor. Temerea autorităţilor române
România a luat primele măsuri în criza imigranţilor. Ţara noastră întăreşte securitatea graniţelor cu Serbia, stat străbătut de mii de refugiaţi. Oamenii se îndreaptă acum către Ungaria, dar traseele lor se pot schimba de la o zi la alta şi România ar putea deveni o ţară de tranzit.
Doi fraţi sirieni au fost prinşi de poliţiştii români de frontieră, după ce au trecut ilegal graniţa Bulgariei cu ţara noastră. La câţiva kilometri distanţă de frontieră urmau să fie preluaţi de alţi doi sirieni, fraţii lor, oameni de afaceri stabiliţi în România cu documente legale.
Este doar un episod care s-ar putea repeta la o scară mult mai mare, se tem autoritățile române, în cazul în care Uniunea Europeană ar închide spaţiul de liberă trecere spre vestul Europei.
Refugiaţii ar putea abandona traseul prin Grecia şi Macedonia, forţând graniţele României cu Ucraina. De aici, şi-ar putea continua drumul spre vest, prin Polonia, ca să ajungă în cele din urmă în Germania.
Poate fi şi unul dintre motivele pentru care s-a reunit Comitetul pentru Situaţii Speciale de urgenţă.
Gabriel Oprea: „Am decis sporirea securităţii frontierei României cu Serbia în contextul crizei care afectează ţările vecine”.
Un proiect al Comisiei Europene prevede ca fiecare ţară membră să preia o cotă parte din numărul imigranţilor care ajung în spaţiul comunitar. Cei mai mulţi imigranţi ar urma să ajungă în Germania, Franţa şi Italia. Ţara noastră ar trebui să adăpostească 3,75% din numărul refugiaţilor şi are amenajate doar 6 centre specializate, cu o capacitate de 950 de locuri.
Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru Refugiaţi din Timişoara este unic în România şi are o capacitate de 200 de locuri. De la începutul anului şi până în prezent pe aici au trecut o sută de persoane. În acelaşi perimetru există un alt centru, destinat solicitanţilor de azil, cu o capacitate de 50 de locuri.
Uniunea Europeană va aloca, într-o primă fază, 50 de milioane de euro gestionării crizei refugiaţilor, considerată cea mai mare provocare după cel de-al Doilea Război Mondial.
