NATIONAL | REVELION 2014: Cât au cheltuit românii care au petrecut noaptea dintre ani în staţiunile din ţară

Aproape 111.000 de români au petrecut Revelionul în staţiunile din ţară, în urcare cu 15% faţă de anul anterior, şi au cheltuit circa 95 milioane lei, în creştere tot cu 15%, iar numărul celor care au ales destinaţii din străinătate a fost mai mare cu 30%, respectiv 10.000 de turişti, potrivit FPTR.

“Aceştia au cheltuit în afara ţării, numai pentru servicii turistice, aproximativ 5,3 milioane euro, în creştere cu 70% faţă de anul anterior”, potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, realizate pe baza datelor furnizate de sistemul de rezervări www.RezEx.ro şi a unui sondaj aplicat în rândul operatorilor din turism.

Evoluţia a fost influenţată de “puntea” zilelor libere dintre Crăciun şi Revelion, menţinerea tarifelor, atât în ţara cât şi în străinătate, ofertele propuse de agenţii, hoteluri, pensiuni, restaurante şi cluburi, respectiv faptul că românii au început să renunţe la economii în ceea ce priveşte cheltuielile aferente vacanţelor, arată FPTR.

În România, cele mai mari creşteri s-au înregistrat pentru zonele montane, acestea atrăgând 25.000 de turişti. Totodată, 30.000 de persoane au plătit pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul anterior.

“În zonele rurale, turiştii au fost în număr de 29.000 anul acesta, în timp ce 26.000 au ales să petreacă sărbătorile în staţiunile balneare, pentru litoral au optat doar 600 de persoane, iar pentru Delta Dunării doar 100. (…) În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada sărbătorilor, se constată că acestea nu s-au modificat faţă în anul anterior, cu excepţia Deltei Dunării şi a zonelor rurale, unde se constată o creştere a tarifelor de 3%”, conform FPTR.

În ceea ce priveşte destinaţiile externe, cele mai solicitate au fost, ca şi la finalul anului 2012, Austria, Bulgaria, Grecia şi Turcia.

“Anul acesta se constată o creştere a cererii pentru destinaţiile exotice, datorată unui număr mare de zile libere ce permite deplasări în destinaţii îndepărtate şi a schimbării mentalităţii românilor, care au început să renunţe la economii în ceea ce priveşte vacanţele. O mare parte dintre românilor şi-au cumpărat servicii turistice folosind sisteme de rezervări online, de aceea numărul turiştilor individuali, care nu apelează la servicii de turism organizat prin agenţii, este în continuă creştere, însă numărul acestora nu poate să fie apreciat”, notează reprezentanţii federaţiei.

Sursa: mediafax.ro

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Autostrada Lugoj-Deva km 0+000 – km 99+764 si drum de legatura de la autostrada la varianta de ocolire a Municipiului Lugoj de la km 0+000 – km 10+518 129 Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu comparativ cu standardele in vigoare Debitele masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu rezultate din arderea carburantului in motoarele utilajelor si mijloacelor de transport sunt prezentate in Tabel 62. Evaluarile sunt facute in ipoteza unui consum mediu zilnic de carburant (motorina/diesel oil) de 29375 l. Concentratiile masice de substante poluante la emisie/esapament sunt reglementate de serviciul de circulatie al politiei. Prin lege toate autovehiculele sunt verificate tehnic periodic, dovada acestei verificari fiind obligatorie pentru circulatie. Aceasta dovada atesta starea tehnica corespunzatoare a autovehiculelor, inclusiv incadrarea in limitele admise a noxelor gazelor de esapament. Referitor la poluarea cu particule in suspensie a aerului, principalele surse de poluare, exceptand statiile de betoane si asfalt, sunt reprezentate de circulatia mijloacelor de transport si activitatea utilajelor. Debitele masice specifice acestor activitati sunt prezentate mai sus. Valorile prezentate reprezinta debite maxime, cu probabilitatea de realizare numai pe unele sectoare, in conditii meteorologice nefavorabile (perioade de seceta, lipsite de precipitatii), in zonele in care predomina pamanturile prafoase si in ipoteza neaplicarii masurilor adecvate (stropirea carosabilului, balastarea sau betonarea acestuia, tratarea cu substante chimice etc.). In aceste conditii nefavorabile, concentratia de PM in aer poate depasi limita admisa. O situatie speciala prezinta statiile de betoane de ciment si mixturi asfaltice. Dotarea statiei de asfalt cu instalatie de filtrare din saci/mansete textile este obligatorie. Silozurile de ciment trebuie dotate de asemenea cu filtre din saci textili. In perimetrul statiilor de fabricare a betoanelor (de ciment sau asfaltice) si de aprovizionare cu agregate minerale, circulatia utilajelor pe suprafete neamenajate/nepavate si eroziunea vantului pot produce emisii de particule materiale in aer de 10 – 50 ori mai mari comparativ cu cele corespunzatoare activitatilor specifice. Apare obligatorie adoptarea de masuri pentru reducerea acestor emisii necontrolate, masuri ce cuprind betonarea platformelor de lucru sau de circulatie, stropirea si/sau acoperirea depozitelor de agregate. In conditiile aplicarii acestor masuri, concentratiile la imisie in perimetrul acestor statii se vor situa in limitele admise. Conform aprecierilor US – EPA/AP – 42, particulele cu diametrul d > 100 µm se depun in timp redus, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 µm si 100 µm se depun pana la cca. 100 m lateral drumului. Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 µm, in special particulele respirabile (IP – inhalable particulate) cu dimensiunile mai mici de 15 µm (inclusiv PM10) si particulele fine (FP), cu diametrul mai mic de 2,5 µm se depun la distante mai mari de 100 m. Se apreciaza ca la distante mai mari de 100 m, concentratia de PM in aer va fi de 2 – 5 ori mai mica decat cea din perimetrul statiilor/bazelor de productie si dimensiunile particulelor mai mici de 30 µm (particule in suspensie) In situatia in care silozurile fabricii de betoane nu sunt prevazute cu sistem de retinere a pulberilor, concentratia acestora va fi 3.94 mg/mc. Instalatia in fabriciile de betoane sunt prevazute cu fibre textile care au o eficienta de 99%. In aceste conditii concentratiile pulberilor vor fi 39.4 µ g/mc si se incadreaza in limitele admise de Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Autostrada Lugoj-Deva km 0+000 – km 99+764 si drum de legatura de la autostrada la varianta de ocolire a Municipiului Lugoj de la km 0+000 – km 10+518 130 In perioada de exploatare Dispersia poluantilor in atmosfera Evaluarea impactului surselor specifice perioadei de operare a tronsonului Lugoj – Deva asupra calitatii aerului s-a facut in conformitate cu metodologia prezentata in sectiunea anterioara. Sursa specifica acestei perioade este traficul rutier pe tronsonul de autostrada si pe drumul de legatura. Modelarea matematica a campurilor de concentratii s-a efectuat cu modelul TRAFIC, model care are la baza solutia gaussiana a ecuatiei difuziei turbulente si pe formulele elaborate de Hanna pentru surse liniare (conform plansei dispersiei traficului). Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Autostrada Lugoj-Deva km 0+000 – km 99+764 si drum de legatura de la autostrada la varianta de ocolire a Municipiului Lugoj de la km 0+000 – km 10+518 131 Tabel 63 – PLANSA DISPERSIEI TRAFICULUI IN BAZA MODELARII MATEMATICE A CONCENTRATIILOR CU MODELUL TRAFIC Sector autostrada Evolutia frontului de poluare pentru concentratiile de CO Evolutia frontului de poluare pentru concentratiile de NOx Evolutia frontului de poluare pentru concentratiile de PM10 La nivelul anului 2014 La nivelul anului 2035 La nivelul anului 2014 La nivelul anului 2035 La nivelul anului 2014 La nivelul anului 2035 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m Intersectia Lugoj 95.4*10-3 mg/m3 12*10-3 mg/m3 163.6*10-3 mg/m3 10*10-3 mg/m3 171.3 mg/m3 33 mg/m3 138.5 mg/m3 50 mg/m3 39.3 mg/m3 2.5 mg/m3 40.5 mg/m3 7 mg/m3 Sectorul Lugoj – Ilia 84.7*10-3 mg/m3 10* 10-3 mg/m3 125.7*10-3 mg/m3 7*10-3 mg/m3 156.3 mg/m3 30 mg/m3 148.0 mg/m3 50 mg/m3 33.1 mg/m3 2 mg/m3 41.1 mg/m3 6 mg/m3 Sectorul Lugoj – Ilia 85.8*10-3 mg/m3 10*10-3 mg/m3 135.4*10-3 mg/m3 10*10-3 mg/m3 144.2 mg/m3 30 mg/m3 149.9 mg/m3 50 mg/m3 30.4 mg/m3 2 mg/m3 42.1 mg/m3 7 mg/m3 Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Autostrada Lugoj-Deva km 0+000 – km 99+764 si drum de legatura de la autostrada la varianta de ocolire a Municipiului Lugoj de la km 0+000 – km 10+518 132 Calculul (si reprezentarea grafica a rezultatelor a fost facuta pentru urmatorii poluanti): NOx, CO si particule in suspensie (ca PM10), pentru anul 2014 si pentru cea mai mare intensitate a traficului – anul 2035. Astfel, cele mai mari valori ale concentratiilor pot atinge: Sector Timisoara Interchange – Lugoj Interchange •  la nivelul anului 2014: •  NOx: 171.3 µ g/m3 (de 1.16 ori mai mica decat VL) – medie orara; •  CO: 95.4 *10-3mg/m3 (de 104 ori mai mica decat VL) – ca medie glisanta pe 8 ore; •  PM10 : 39.3 µ g/m3 (de 1.27 ori mai mica decat VL) – ca medie •  zilnica Aceste valori se ating pana la distante de 50 m transversal pe cale. La distante de 150 m perpendicular pe cale, valorile scad la 33 µ g/m3 pentru NOx, 2.5 µ g/m3 pentru PM10 si la 12*10-3 mg/m3 pentru CO. Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating pana la distanta de 50 m (22.7 µ g/m3, de 1.8 ori mai mica decat VL, de 1.3 ori mai mica decat limita pentru protectia vegetatiei). La distante de 150 m, concentratiile medii de NOx pe termen lung scad la 4.1 µ g/m3. Cea mai mare valoare a concentratiei medii anuale de PM10 este de 5.2 µ g/m3 – de 7 de ori mai mica decat VL. •  la nivelul anului 2035 : •  NOx: 138.5 µ g/m3 (de 1.4 ori mai mica decat VL) – ca medie orara; •  PM10 : 40.5 µ g/m3 (de 1.23 ori mai mica decat VL) – ca medie •  zilnica; •  CO: 163.6 *10-3mg/m3 (de 61 ori mai mica decat VL) – ca medie pe 8 ore. La distante de 150 m de cale valorile scad la: 50 µ g/m3 pentru NOx, 7 µ g/m3 pentru PM10 si 10 *10-3mg/m3 pentru CO. Concentratiile medii pe termen lung prezinta, la distante de 50 m de cale 18.6 µ g/m3 pentru NOx (sub VL si sub valoarea limita prevazuta pentru protectia vegetatiei), 9.1 µ g/m3 pentru PM10. La distante de 150 m de cale acestea scad la 5 µ g/m3 pentru NOx, si 0,6 µ g/m3 pentru PM10. Sectorul de drum Lugoj – Ilia ⇒  la nivelul anului 2014: •  NOx: 156.3 µ g/m3 (de 1.3 ori mai mica decat VL) – medie orara; •  CO: 84.7*10-3 mg/m3 (de 118 ori mai mica decat VL) – ca medie glisanta pe 8 ore ; •  PM10 : 33.1 µ g/m3 (de 1.2 ori mai mica decat VL) – ca medie zilnica Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Autostrada Lugoj-Deva km 0+000 – km 99+764 si drum de legatura de la autostrada la varianta de ocolire a Municipiului Lugoj de la km 0+000 – km 10+518 133 Aceste valori se ating pana la distante de 50 m transversal pe cale. La distante de 150 m perpendicular pe cale, valorile scad la 30 µ g/m3 pentru NOx, 2 µ g/m3 pentru PM10 si la 10 *10-3mg/m3 pentru CO. Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating pana la distanta de 50 m (24.3 µ g/m3, de 1.6 ori mai mica decat VL, de 1.2 ori mai mica decat limita pentru protectia vegetatiei). La distante de 150 m, concentratiile medii de NOx pe termen lung scad la 4 µ g/m3. Cea mai mare valoare a concentratiei medii anuale de PM10 este de 5.5 µ g/m3 – de 7.2 de ori mai mica decat VL. •  la nivelul anului 2035 : •  NOx: 148.0 µ g/m3 (de 1.4 ori mai mica decat VL) – ca medie orara; •  PM10 : 41.1 µ g/m3 (de 1.2 ori mai mica decat VL) – ca medie zilnica; •  CO: 125.7 *10-3mg/m3 (de 80 ori mai mica decat VL) – ca medie pe 8 ore. La distante de 150 m de cale valorile scad la: 50 µ g/m3 pentru NOx, 6 µ g/m3 pentru PM10 si 7* 10-3 mg/m3 pentru CO. Concentratiile medii pe termen lung prezinta, la distante de 50 m de cale 22.5 µ g/m3 pentru NOx (sub VL si sub valoarea limita prevazuta pentru protectia vegetatiei), 7.2 µ g/m3 pentru PM10. La distante de 150 m de cale acestea scad la 4 µ g/m3 pentru NOx, si 0,5 µ g/m3 pentru PM10. Sectorul de drum Ilia – Deva. •  la nivelul anului 2014: •  NOx: 144.2 µ g/m3 (de 1.4 ori mai mica decat VL) – medie orara; •  CO: 85.8 *10-3mg/m3 (de 117 ori mai mica decat VL) – ca medie glisanta pe 8 ore ; •  PM10 : 30.4 µ g/m3 (de 1.6 ori mai mica decat VL) – ca medie zilnica Aceste valori se ating pana la distante de 50 m transversal pe cale. La distante de 150 m perpendicular pe cale, valorile scad la 30 µ g/m3 pentru NOx, 2 µ g/m3 pentru PM10 si la 10 * 10-3 mg/m3 pentru CO. Cele mai mari valori ale concentratiei medii de NOx pe termen lung se ating pana la distanta de 50 m (23.4 µ g/m3, de 1.7 ori mai mica decat VL, de 1.3 ori mai mica decat limita pentru protectia vegetatiei). La distante de 150 m, concentratiile medii de NOx pe termen lung scad la 4 µ g/m3. Cea mai mare valoare a concentratiei medii anuale de PM10 este de 5.2 µ g/m3 – de 7.7 de ori mai mica decat VL. •  la nivelul anului 2035 : •  NOx: 149.9 µ g/m3 (de 1.3 ori mai mica decat VL) – ca medie orara; •  PM10 : 42.1 µ g/m3 (de 1.2 ori mai mica decat VL) – ca medie zilnica; •  CO: 135.4 *10-3mg/m3 (de 74 ori mai mica decat VL) – ca medie pe 8 ore. La distante de 150 m de cale valorile scad la: 50 µ g/m3 pentru NOx, 7 µ g/m3 pentru PM10 si 10 *10-3mg/m3 pentru CO. Concentratiile medii pe termen lung prezinta, la distante de 50 m de cale 24.1 µ g/m3 pentru NOx (sub VL si sub valoarea limita prevazuta pentru protectia vegetatiei), 7.3 µ g/m3 pentru PM10. La distante de 150 m de cale acestea scad la 4 µ g/m3 pentru NOx, si 0,5 µ g/m3 pentru PM10. Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Autostrada Lugoj-Deva km 0+000 – km 99+764 si drum de legatura de la autostrada la varianta de ocolire a Municipiului Lugoj de la km 0+000 – km 10+518 134 Rezultatele calculelor de dispersie se raporteaza valorile limita pentru protectia sanatatii, inclusiv pragurile superioare si inferioare de evaluare normate (Legea 104/2011 privind Calitatea aerului inconjurator Tabel 64 – Valorile limita si pragurile de evaluare ale concentratiei poluantilor in atmosfera (   µ  g/mc). Poluantul atmosferic Limita orara pentru protectia sanatatii Limita zilnica pentru protectia sanatatii Limita anuala pentru protectia sanatatii Limita Prag superior Prag inferior Limita Prag superior Prag inferior Limita Prag superior Prag inferior NO2 200 µg/mc 140 µg/mc 100 µg/mc 40 µg/mc 32 µg/mc 26 µg/mc SO 2  125 µg/mc 75 µg/mc 50 µg/mc Pulberi 50 µg/mc 30 µg/mc 20 µg/mc 20 µg/mc 14 µg/mc 10 µg/mc CO 10mg/m 3 ( medie la 8 ore) 7mg/m 3 ( medie la 8 ore) 5mg/m  ( medie la 8 ore) Tabel 65 – Concentratiile poluantilor rezultati din traficul rutier pe autostrada – 2014 Natura poluantului Concentratii medii pe termen scurt Concentratii medii pe termen lung pg/mc Sector Timisoara-Lugoj NOx 171.3 µg/mc (medie orara) 22.7 µg /mc CO 95.4*10 – mg/m(medie pe 8 ore) – PM 10  39.3 µg/mc (medie orara) 5.2 µg /mc Sector Lugoj – Ilia NOx 156.3 µg/mc (medie orara) 24.3 µg /mc CO 84.7*10 – mg/m(medie pe 8 ore) – PM 10  33.1 µg/mc (medie orara) 5.5 µg /mc Sector Ilia – Deva NOx 144.2 µg/mc (medie orara) 23.4 µg /mc CO 85.8*10 – mg/m(medie pe 8 ore) – PM 10  30.4 µg/mc (medie orara) 5.2 µg /mc Din examinarea datelor din tabelelor de mai sus se constata ca, poluantii atmosferici generati de traficul rutier pe autostrada se incadreaza sub limitele admise. In concluzie, se poate aprecia ca poluarea aerului in zona autostrazii Lugoj – Deva se va incadra in limitele admise. Din substantele poluante specifice traficului rutier, pulberile si NOx sunt in concentratie semnificttiva, insa se situeaza mult sub CMA. Pentru poluantii cu actiune sinergica nu se depaseste limita admisa. Se mentioneaza ca valorile mici a emisiilor de CO rezultate din calculele de dispersie se datoreaza medierii la 8 ore si a utilizarii in calcule a factorilor de emisie pentru motoare tip euro 4 si 5 (conform metodologiei CORINAIR).