NAȚIONAL | Noi reguli pentru acordarea ajutorului de şomaj. Câţi bani vor primi patronii firmelor care angajează absolvenţi de liceu sau de facultate

Angajatorii care recrutează tineri absolvenţi nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj odată cu intrarea în vigoare a modificărilor făcute de Guvern la legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicate în Monitorul Oficial.

Patronii firmelor care vor angaja absolvenţi, fie de liceu, fie de facultăţi, vor primi timp de un an sume de bani pentru fiecare dintre aceştia, calculate în funcţie de indicatorul social de referinţă, astfel:

– Dacă angajează tineri care au absolvit doar clasa a X-a a liceului sau care au absolvit şcoli de arte şi meserii, obţin o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă aflat în vigoare la acea dată. În prezent, acesta este egal cu suma de 500 de lei.

– Dacă recrutează tineri absolvenţi de învăţământ secundar superior, mai exact absolvenţi de clasa a XII-a sau a XIII-a, sau de învăţământ postliceal, câştigă pentru fiecare dintre ei de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă. La acest moment câştigul ar fi echivalent cu 600 de lei.

– Dacă angajează absolvenţi de învăţământ superior, primesc de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă. În prezent, suma ar fi egală cu 750 de lei.

FOTO: Bogdan Maran/Mediafax Foto

Odată cu aplicarea modificărilor la lege, angajatorii trebuie să menţină pentru cel puţin 18 luni raporturile de muncă ale tinerilor, faţă de 3 ani, perioada menţionată anterior.

În caz contrar, ei trebuie să restituie sumele de bani primite pentru fiecare absolvent angajat, plusdobânda de referinţă a BNR.

“Aceste măsuri vin fără niciun fel de analiză. Nu se ştie de unde, de cine dezbătute şi de cine agreate. Foarte bine. Să vedem ce iese”, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

“Specialiştii internaţionali în relaţii de muncă spun că firmele nu vor angaja pentru că sunt stimulate să angajeze, pentru că li se dau bani, ci dacă mediul economic le stimulează activitatea”, a mai adăugat Pârvan.

FOTO: ANOFM

În luna mai a acestuia erau înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) 443.985 de şomeri, dintre care peste 19.600 absolvenţi ai învăţământului universitar şi 48.034 absolvenţi de învăţământ liceal şi postliceal.

Din total, 44.320 de şomeri aveau vârste mai mici de 25 de ani, iar 34.089 aveau vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani.

Indemnizaţia de şomaj era, tot în luna mai, de 419 lei, respectiv de 184 de lei pentru absolvenţi.

FOTO: Tibi Bologh/Mediafax Foto

Totodată, după rezolvarea contestaţiilor de la examenul de Bacalaureat, procentul de promovare în rândul liceenilor români era de 56,4% ( 99.056 absolvenţi de clasa a XII-a).

Ce sunt “tinerii cu risc de marginalizare socială”

O altă modificare adusă legii 76/2002 este şi aceea de introducere a noţiunilor de şomer de lungă durată şi de tânăr cu risc de marginalizare socială.

Aflăm astfel că şomerii de lungă durată sunt cei care nu au avut un loc de muncă pe o perioadă mai mare de un an, în cazul în care au vârste de cel puţin 25 de ani, sau cei care nu au fost angajaţi timp de 6 luni, în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani.

Se introduce, totodată, definiţia tânărului cu risc de marginalizare socială. Acesta este, potrivit noilor modificării publicate în Monitorul Oficial, o persoană cu o vârstă cuprinsă între 16 şi 26 de ani, care se înregistrează la o agenţie pentru ocuparea forţei de muncă şi care se încadrează într-una dintre următoarele categorii:

– se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;

– are dizabilităţi;

– nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;

– are copii în întreţinere;

– a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

– este victimă a traficului de persoane.

Odată cu această noţiune a fost introdusă în lege şi categoria “angajatorilor de inserţie”, cei care recrutează astfel de tineri şi care obţin lunar, pentru fiecare dintre ei, o sumă de cel mult 1.000 de lei, echivalentul dublului valorii indicatorului social de referinţă.

Ce alte modificări au fost făcute

Iniţial, nu beneficiau de indemnizaţie de şomaj persoanele care refuzau un loc de muncă ce era potrivit pregătirii sau nivelului de studii pe care îl aveau şi care era situat la o distanţă de cel mult 50 de kilometri de localiltatea în care locuiau, cele care nu participau la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională şi absolvenţii care, la data solicitării acesteia, urmau o formă de învăţământ.

După modificarea legii, o altă categorie de persoane pierde dreptul de a cere indemnizaţie de şomaj, mai exact absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, în momentul în care cer indemnizaţia, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi.

FOTO: Adrian Cojocaru/Mediafax Foto

Se pot asigura, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor publicate în Monitorul Oficial, în sistemul asigurărilor pentru şomaj şi persoanele fizice autorizate, întreprinzătorii persoane fizice, titulari ai întreprinderilor individuale, precum şi membrii întreprinderilor de familie, categorie care nu avea iniţial acces la şomaj.

AOAR: Trebuie susţinuţi tinerii care “nu stau cu mâna întinsă la ajutorul de şomaj”

Secretarul general AOAR spune că oficialii ar putea să se gândească la alte metode prin care să se promoveze munca şi să îi stimuleze pe tinerii cu idei bune de afaceri care “nu stau cu mâna întinsă la ajutorul de şomaj”.

Pârvan dă drept exemplu o măsură pusă în practică în Franţa, de către fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, prin care oamenii primeau ajutor de şomaj, dar erau obligaţi să muncească, chiar şi temporar.

El susţine că asociaţia din care face parte propune un lucru similar încă de acum cinci ani, dar fără succes.

O altă măsură care ar stimula românii să accepte orice loc de muncă, chiar şi unul plătit mai puţin decât cel pe care îl aveau înainte de a deveni şomeri, ar fi aceea ca statul să ofere diferenţa dintre vechiul salariu şi ajutorul de şomaj.

Secretarul general AOAR susţine, de asemenea, că s-a solicitat reprezentanţilor Ministerului Muncii introducerea şomajului tehnic necesar “pentru că sunt multe firme care au perioade proaste şi caută să îşi menţină angajaţii” pe care i-au format, în ciuda acestor dificultăţi.

Pârvan este, de asemenea, de părere că tinerii ar trebui sprijiniţi să pună bazele propriilor afaceri pentru că în acest fel ar obţine experienţă antreprenorială “pe viu”.

“Cei care rezistă sunt un bun câştigat, inclusiv locurile de muncă pe care le-au creat”, spune el.

“Mi se pare o măsură mult mai profitabilă decât multe altele luate de-a lungul timpului”, concluzionează Pârvan.

Sursa: www.gandul.info