NATIONAL | Legea prin care străinii pot cumpăra teren agricol în România, trimisă de Băsescu la reexaminare
Legea care stabileşte modul cum se pot vinde şi cumpăra terenurile agricole din extravilan în contextul liberalizării pieţei funciare la 1 ianuarie 2014 a fost trimisă de preşedintele Traian Băsescu în Parlament, la reexaminare. De la titlu până la neclarităţile legate de dreptul de preemţiune sau de dovedirea calităţii de agricultor a unor cumpărători cărora li se dă prioritate, Băsescu ridică şapte obiecţii la proiectul de lege iniţiat de Guvern prin Ministerul Agriculturii.
Prima obiecţie: titlul. Preşedinţia cere Parlamentului să schimbe inclusiv titlul legii, cu reproşul că acesta se referă la persoanele fizice, în timp ce textul reglementează şi vânzarea-cumpărarea de către personae juridice. “consider că aceste prevederi contradictorii pot crea o confuzie cu privire la sfera de aplicare”, susţine Băsescu în cererea de reexaminare.
A doua observaţie: ADS poate vinde terenurile statului fără licitaţie. O omisiune legată de naţionalitatea persoanelor juridice care vor vinde sau cumpăra terenuri în România face ca actuala Agenţia a Domeniilor Statului (ADS), care urmează a fi preluată de Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, să poate scoate la vânzare terenurile statului fără licitaţie. “Vânzarea terenurilor agricole extravilane care se află în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului trebuie să se realizeze exclusiv printr-o procedură de licitaţie publică şi nu prin parcurgerea procedurii de vânzare-cumpărare reglementată de prezenta lege”, susţine, în schimb, Băsescu.
A treia observaţie: cum se dovedeşte calitatea de agricultor. Noua lege dă “persoanelor care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii”, ca şi coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini şi statului român dreptul de a cumpăra terenurile din extravilan cu prioritate, prin negociere. Preşedinţia reclamă însă că actul normativ “nu oferă criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor”, acestea urmând să se stabilească prin norme de aplicare. “Apreciez oportun ca aceste criterii să fie prevăzute în cuprinsul legii, iar nu într-un act normativ inferior legii”, consideră Băsescu.
A patra observaţie: aceeaşi autoritate care are drept de preemţiune îl şi verifică. După intrarea în vigoare a legii ar urma să se înfiinţeze Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare care preia atribuţiile ADS. În acest fel, Autoritatea va avea drept de preemţiune şi va putea cumpăra, în numele statului român, terenurile agricole extravilane. Legea îi dă însă aceleiaşi Autorităţi şi atribuţiile de verificare a exercitării dreptului de preempţiune, cât şi a condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător. “Consider oportun ca această verificare a procedurii să fie conferită prin lege unei alte autorităţi, iar nu celei implicate efectiv în desfăşurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempţiune”, arată preşedintele.
A cincea observaţie: avizul final, la nivel central. În reglementările propuse de Guvern, Autoritatea central va emite avizul încheierii contractului de vânzare-cumpărare al terenurilor de către persoanele fizice. Băsescu reclamă pe de o parte că persoanele juridice sunt omise, iar pe de altă parte că “emiterea avizului de către o autoritate centrală va duce, inevitabil, la îngreunarea procedurilor”.
A şasea observaţie: momentul intrării în vigoare. Potrivit proiectului, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Dezvoltăriielaborează în 30 de zile normele metodologice pentru aplicarea legii. “Pentru a se evita un blocaj în ceea ce priveşte tranzacţiile, consider că ar trebui să se prevadă ori că legea va intra efectiv în vigoare la data aprobării prin hotărâre a Guvernului a normelor metodologice, ori că, în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a legii până la data aprobării normelor metodologice, urmează a se aplica legislaţia civilă, de drept comun, în materia dreptului de preempţiune”, arată Băsescu în cererea de reexaminare.
A şaptea observaţie: ce se întâmplă dacă un teren nu se cumpără cu drept de preemţiune. “Legea trebuie să prevadă şi procedura de urmat în cazul în care dreptul de preempţiune nu este exercitat de către beneficiarii legali (coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini, persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, precum şi statul român), iar vânzătorul terenului, pe piaţa liberă, primeşte o ofertă de preţ mai mică decât cea din oferta de vânzare a terenului agricol extravilan făcută la momentul declanşării procedurii de vânzare”, coonsideră preşedintele.
În momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale. Dacă în termen de 30 de zile nu cumpără nimeni, terenul poate fi vândut cetăţeanului străin.
Piaţa funciară a fost liberalizată la 1 ianuarie 2014, dată de la care şi cetăţenii străini pot cumpăra teren agricol în România. În prezent, străinii care vor să achiziţioneze pământ în România trebuie să înfiinţeze o firmă persoană juridică română.
Conform datelor reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, străinii deţin în prezent prin intermediul unor firme aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România.
Sursa:www.gandul.info
