NATIONAL | Haosul retrocedărilor a acaparat și guvernul Ponta

La doar șase luni de când își asumase răspunderea asupra noii legi a retrocedărilor, Guvernul a modificat-o din nou. Proprietarii nu au nimic de câștigat de pe urma schimbărilor. Primarii și samsarii însă, da.

După șapte ani de umblat prin sălile de judecată, locuitorii satului arădean Nadăș au primit, luna aceasta, o sentință definitivă, irevocabilă și extrem de descurajatoare: 8.700 de hectare de teren, („practic, tot satul, căci noi nu mai deţinem o palmă de pământ“, după cum se plânge un localnic) au fost restituite unei singure familii. Familie care moștenise imensa suprafață de la o localnică decedată, în 2004, la vârsta de 93 de ani, pe care o îngrijise în ultimii ani de viață.

Scandalos? Se poate și mai rău. Ca premisă, foarte pe scurt, foștii proprietari pot, dacă ajung în cazul fericit de a primi ceva, fie să-și recupereze  imobilul sau terenul aflat în litigiu, fie, în anumite cazuri, să primească la schimb contravaloarea respectivului bun. După luni bune de blocaj, în care nu a mai fost efectuată nicio despăgubire, pe fondul schimbării legii care reglementează retrocedările, în iunie s-a repornit robinetul cu bani. Chiar în a doua ședință de aprobare a titlurilor de despăgubire efectuată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), s-a decis acordarea unei sume-record, de aproape 300 de milioane de lei, unui nepot al lui Gigi Becali, Vasile Geambazi. Potrivit informațiilor apărute în presa tabloidă, tânărul de 32 de ani ar fi achiziționat în 2010 dosarul de retrocedare al unui teren de 20 de hectare din Voluntari de la proprietarul de drept, contra unei sume de 5-10 ori mai mici. Astăzi, Geambazi este acționar majoritar al echipei Steaua și proprietar al faimosului autoturism Maybach al unchiului său. Cele două exemple nu sunt spectaculoase doar prin prisma despăgubirilor fabuloase acordate, ci și datorită manierei în care s-au desfășurat, niciuna dintre persoanele îmbogățite nefiind proprietarul inițial al bunurilor.
Samsarii nu pierd niciodată

Un amestec neplăcut de corupție, înșelătorie și bătaie de joc. Cuvinte dure, care nu descriu însă nici pe jumătate haosul din jurul retrocedărilor efectuate de statul român în aproape un sfert de secol. Soluția urma să vină de la noua lege, considerată atât de importantă de premier, încât a decis să-și asume răspunderea asupra acestui act normativ. Cele mai importante noutăți: foştii proprietari care nu-și mai pot recupera imobilele primesc puncte (cu valoare de un leu/punct). Ulterior, se pot folosi de aceste puncte pentru a licita pentru ale imobile sau, la alegere, pentru a le preschimba în bani, posibilitate pentru care, însă, trebuie să aștepte până în 2017. În schimb, persoanele care dețin deja un dosar cu titlu de despăgubire emis de ANRP, dar încă neachitat, vor primi plăţile în numerar începând de anul viitor, eșalonat pe cinci ani.

De asemenea, o prevedere importantă este cea conform căreia concesionarii au dreptul de a încasa doar 15% din diferența dintre despăgubirea primită și suma plătită pe dosar. Norma se aplică însă numai în cazul dosarelor gestionate conform noii legi, deci cazuri precum cele expuse mai sus nu sunt afectate în niciun fel. Deși noua grilă de impozitare pare benefică, ea poate face mai mult rău decât bine: concesionarii le pot cere înapoi proprietarilor banii pe care i-au primit, motivând că, atunci când a fost semnat contractul de cumpărare al dreptului litigios, condițiile erau cu totul altele. Un alt defect al acestei prevederi: așa cum se practică dintotdeauna în tranzacțiile imobiliare, samsarii pot trece pe hârtie sume mult mai mici decât cele reale, pentru a-și scădea astfel pierderile.

O mențiune interesantă a noii legi este că imobilele utilizate în scopuri publice – spitalele, școlile sau primăriile – vor fi retrocedate, însă proprietarii nu vor avea voie să le schimbe destinația timp de două decenii. Cu alte cuvinte, după ce se zbat 20 de ani ca să le fie recunoscut dreptul, proprietarii trebuie să mai stea încă atât pentru a se bucura de imobilul redobândit.

Acte rătăcite, bani pierduți

Acestea erau, în mare, cele mai importante prevederi ale legii prezentate de premierul Ponta în luna aprilie. Săptămâna trecută, documentul a fost din nou modificat, astfel încât primarii capătă drepturi suplimentare în privința acordării despăgubirilor (urmând să coordoneze comisiile locale pentru inventarierea terenurilor, de unde până acum doar făceau parte din aceste comisii). În schimb, modificările vin cu un punct slab pentru proprietari: în cazul în care urmașul nu mai are actele prin care să demonstreze amplasarea exactă și caracteristicile tehnice ale unui imobil distrus, acesta va fi evaluat aplicând valoarea minimă pentru zona și categoria de imobil respectivă.

Cum se explică batjocura retrocedărilor

În 2010, un cesionar a obținut despăgubiri de 20 de milioane de euro pentru 50 de hectare de teren agricol din zona Câmpiei Turzii. Asemenea exemple, în care funcționarii ANRP și-au pus semnătura pe dosare evident umflate, sunt cu miile – un raport al Curții de Conturi de acum aproape doi ani identificase la acea vreme 700 de astfel de cazuri.

Odată cu demararea procesului de reîmproprietărire, a apărut un veritabil business al retrocedărilor: diverse persoane cu intrare la funcționarii ANRP („samsari“, cum îi denumește premierul Ponta) îi contactau pe proprietarii descumpăniți de amânarea la nesfârșit a dosarelor și le cumpărau drepturile litigioase. Ulterior, ca prin minune, dosarul se rezolva la câteva săptămâni sau chiar zile, iar cesionarul câștiga sume de până la 50 de ori mai mari. De altfel, în 2011, DNA a dispus arestarea vicepreședintelui ANRP, Remus Baciu, sub acuza că-și adjudeca 15% din valoarea dosarelor gestionate. Samsarii și-au văzut în continuare de treabă, iar practica a continuat până în ziua de azi. A cui e vina? Greu de spus. Experiența ANRP demonstrează că, dacă interesele sunt comune, partidele pot trăi în armonie. Așa se face că, din 2005 încoace, la conducerea instituției s-au perindat persoane susținute de PNL (2005-2009), PSD (2009, 2011-prezent), PDL (2009-2011).

Concesionarii cumpără, în general, dosare deja aprobate, în care proprietarilor li s-a recunoscut dreptul la despăgubiri, dar care așteaptă cu anii recuperarea propriu-zisă a banilor. Or, conform normelor care au reglementat de-a lungul anilor domeniul retrocedărilor, vânzarea drepturilor de proprietate este legală, însă doar înainte de obținerea aprobării despăgubirilor.

8 miliarde de euro mai are de plătit statul român foștilor proprietari de imobile și terenuri aflate încă în litigiu

13 mii de dosare au fost achitate până acum, iar încă 15.000 au fost soluționate cu titlu de despăgubire

150 de mii de dosare (cifra este aproximativă, întrucât nimeni nu a făcut încă un calcul exact) sunt încă nesoluționate

250 milioane euro este suma minimă necesară pentru repornirea Oltchim și Arpechim, inclusiv investițiile de mediu

2017 de atunci își vor primi eșalonat despăgubirile persoanele ale căror dosare nu au fost soluționate

3,8% din dosarele despăgubite aparțin unor persoane care au cumpărat drepturile de la adevărații proprietari

60% din sumele acordate până acum drept despăgubiri au mers către cele 3,8% din dosare, menționate mai sus

93%  din despăgubirile acordate în 2010 au fost primite de persoane împuternicite, nu de proprietarii de drept

80% din dosarele aprobate în 2012 nu aveau atașate certificatele de moștenitor

“Acest articol a apărut în ediţia print numărul 39 a revistei Capital din săptămâna 30 septembrie – 6 octombrie 2013”

Sursa: www.capital.ro