NATIONAL | Guvernul va pune un impozit suplimentar pe profitul companiilor energetice, în locul majorării redevenţei
Guvernul ar putea impune o nouă suprataxă pentru companiile profitabile din sectorul energetic, care să intre în vigoare anul viitor, dat fiind că majorarea redevenţelor petroliere nu va aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, potrivit unor surse apropiate situaţiei.
După aplicarea acestei noi taxe, redevenţele nu vor mai fi mărite.
Autorităţile au anunţat că, în acest an, vor modifica sistemul de redevenţe din industria de petrol şi gaze, în sensul creşterii fiscalităţii, dat fiind că, procentual, redevenţele sunt fixate la actualul nivel încă din 2004, anul privatizării Petrom şi, potrivit contractului de privatizare, ele nu au putut fi majorate timp de zece ani.
Însă, potrivit surselor noastre, dacă redevenţele vor fi majorate, ele nu se vor putea aplica la noile niveluri în actualele acorduri petroliere, ci doar în cele care se reînnoiesc.
“Acordurile petroliere sunt încheiate şi pe perioade de 20 sau 30 de ani. Până când nu expiră actualele concesiuni, statul nu poate impune redevenţe mai mari pentru producţia de hidrocarburi realizată, pentru că în aceste acorduri este stabilit actualul nivel al redevenţelor. Statul nu le poate creşte, pentru acele zăcăminte, decât după ce expiră aceste acorduri Altfel, poate fi dat în judecată de titultrii acordurilor” ne-au declarant sursele noastre.
Actualele niveluri ale redevenţei pentru petrol şi gaze sunt cuprinse între 3,5% şi 13,5 %, în funcţie de mărimea zăcământului, iar Guvernul vrea să le crească. “În acest an vom finaliza şi, probabil, vom şi adopta noua lege privind revedenţele. Practic, anul viitor, România va avea redevenţe pentru toate resursele sale naturale, la media europeană”, spunea premierul Victor Ponta, la jumătatea anului trecut.
Oficialii Petrom, compania care plăteşte, alături de Romgaz, circa 85% din totalul sumelor încasate de statul roman cu titlu de redevenţă, au avertizat că un nivel prea mare al taxării va afecta nivelul investiţiilor pe care compania petrolieră le face în România.
Şi analiştii au estimat o creştere substantial a redevenţelor. “Se poartă discuţii privind noul sistem de taxe, care vor fi sigur mai mari. Ne aşteptăm la o triplare a redevenţelor, ceea ce pentru Petrom va însemna o creştere a redevenţelor medii de la 7,5% la 22,5%, după 2014”, se spune într-un raport al Erste Group Research, emis în luna decembrie a anu lui trecut.
Însă, chiar şi la aceste niveluri crescute ale redevenţei, statul nu va primi prea mulţi bani anul viitor cel puţin în prima fază. Pentru majoritatea celor 240 de zăcăminte operate de Petrom, acordurile petroliere sunt valabile mulţi ani de acum încolo, pentru unele chiar 20 de ani, iar redevenţele majorate nu se pot impune decât în noile acorduri, care vor fi semnate după ce expiră cele actuale.
Situaţia este valabilă şi perntru zăcămintele exploatate de compania de stat Romgaz, dar şi pentru celelalte alte câteva zeci de companii care au acorduri petroliere semnate cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, şi care deocamfată fac doar prospecţiuni.
Ca atare, guvernanţii, puşi în faţa imposibilităţii de a strânge sume substanţiale suplimentare din redevenţe, se gândesc la introducerea unui impozit suplimentar pe profitul companiilor energetice. “Se vehiculează impunerea unui impozit suplimentar pe profit, dacă acest profit depăşeşte un anumit nivel. Poate fi 20%, poate fi 30% peste ce depăşeşte un anumit profit, dar procentul nu a fost încă stabilit” spun sursele noastre.
Noul impozit va înlocui şi actualele taxe impuse companiilor din sectorul energetic, trei la număr: taxa pe construcţii speciale, de 1,5% pe an din valoarea brută a activului (aşa numita taxă pe stâlp), taxa de 60% din veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la gaze şi o taxă de 0,5% aplicată pe veniturile brute obținute din extracția țițeiului, aceasta din urmă fiind aplicată până la stabilirea noului sistem de redevenţe.
În 2012, statul român a încasat din redevenţele percepute pentru exploatarea tuturor resurselor naturale ale ţării 1,4 miliarde de lei, (circa 315 milioane de euro), dintre care pentru producţia de petrol şi gaze aproximativ 1,2 miliarde de lei, circa 267 milioane de euro, potrivit unor informaţii mai vechi publicate de Ziarul Financiar.
