Mai mulţi poliţişti, jandarmi, dar şi reprezentanți ai autorităților locale au fost folosiţi de către un individ cu patru clase, originar din municipiul Rădăuţi, deținut în Penitenciarul Botoşani, în comiterea mai multor infracțiuni de înșelăciune şi trafic de influenţă, cu un prejudiciu de aproximativ 20.000 de euro.
Uluitoarea poveste este prezentată pe larg într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, dosar care a fost înaintat zilele trecute instanţei de judecată.
Inculpatul se numește Ovidiu Rusu şi este același individ care, la finele lui 2012, a fost condamnat la nouă ani de închisoare după ce, în perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2009, în timp ce era închis în aceeași unitate de detenție, a prostit numeroase persoane că este procuror ori judecător şi că poate influența procese aflate pe rolul instanțelor de judecată ori că poate scoate oameni din puşcărie, reuşind prin această metodă să câştige peste 100.000 de euro.
Dacă la primele înșelăciuni, cele din 2008-2009, s-a folosit doar de documente falsificate emise chipurile de unităţi de Parchet sau instanţe judecătoreşti, pe care le trimitea din pușcărie victimelor, fiind ajutat şi de către fratele său care se afla în libertate, escrocul şi-a „upgradat” modul de operare şi, pentru a-şi convinge noile victime că au de-a face într-adevăr cu un magistrat, a apelat la ajutorul unor poliţişti, jandarmi şi funcţionari publici (primar, viceprimar).
Aceștia din urmă au executat întocmai ordinele date de deținut, crezând la rândul lor că vorbesc ori cu un procuror ori cu şeful Poliției Române.
Faptele au fost comise în perioada iulie-septembrie 2012.
Şefi din Jandarmerie au executat ordinul deţinutului care s-a dat drept procuror
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au anunțat vineri trimiterea în judecată a rădăuțeanului Ovidiu Rusu, într-un nou dosar, în care va răspunde pentru cinci infracțiuni de trafic de influență şi două infracțiuni de înşelăciune.
Printre victimele din acest dosar s-au numărat rudele a trei suceveni din zona Vicov-Straja (Constantin Cotos, Ioan Buta şi Ioan Constantin Cenușă) arestați în iulie 2012 de către Tribunalul Suceava într-un dosar de constituire grup infracțional organizat şi contrabandă în formă continuată.
În dimineaţa zilei de 3 septembrie 2012, la dispeceratul Jandarmeriei Suceava se primeşte un apel telefonic, apelantul recomandându-se „procurorul Oprea” (identificat ulterior în persoana deţinutului Ovidiu Rusu). Falsul procuror solicită să i se comunice numărul de telefon al Jandarmeriei Vicov, iar la scurt timp este sunat pe telefonul mobil de către şeful Detaşamentului de Jandarmi Rădăuţi, maiorul Gheorghe Mariuţeac, căruia deţinutul îi cere, recomandându-se procurorul „Edi Oprea”, să comunice două numere de telefon familiei lui Ioan Constantin Cenuşă, unul dintre indivizii arestaţi preventiv cu două luni în urmă.
„Ordinul” este transmis mai departe de maiorul Mariuţeac şefului Jandarmeriei Vicov, Gheorghe Teleagă, care îl contactează pe „procurorul Oprea” şi îi spune că a trimis doi jandarmi la locuinţa familiei respective, unde a dat de Vasile Cenuşă, fratele persoanei arestate, comunicându-i numărul de telefon al acestuia din urmă.
„Şpaga pentru judecători” – 4.000 de euro. În rate
Odată obţinut numărul de telefon al rudei bărbatului arestat, Ovidiu Rusu îl contactează din celula în care era închis în Penitenciarul Botoşani pe Vasile Cenuşă şi îi spune acestuia că poate obţine eliberarea fratelui său, însă „să vedem ce pretenţii au colegii (n.r. – judecătorii) de la Suceava”. Iar cuantumul „pretenţiilor” a fost aflat în scurt timp. „Va fi liber fratele dumneavoastră, da? Dar, bineînţeles, cei de la Curte au pretenţia la 4.000 de euro (…). 4.000 de euro şi trebuie achitat şi bineînţeles îl va pune în libertate”, reiese dintr-o convorbire telefonică dintre falsul procuror şi fratele bărbatului arestat pentru contrabandă.
Vasile Cenușă i-a spus „procurorului Oprea” că nu are de unde să scoată 4.000 de euro, că ar putea face rost în primă fază doar de jumătate din această sumă, iar escrocul îi comunică tot telefonic: „Am discutat cu colegii şi mi-au zis în felul următor: le-am zis că nu aveţi banii ăștia, da? Au înțeles (…). Dumnealor au spus în felul următor: dumnealor aşteaptă 2.000 acum, da? (…) Iar după ce va fi pus liber, în timp de două săptămâni mai aşteaptă şi celelalte 2.000”.
Una dintre victime l-a căutat la serviciu pe adevăratul procuror Oprea
Din cei 4.000 de euro solicitați, Vasile Cenuşă a trimis 1.925 de euro printr-un serviciu de transfer bancar, după care a aflat că a fost înşelat şi că aşa-zisul „procuror Oprea” era de fapt un escroc.
A aflat de la rudele unui alt bărbat arestat în acelaşi dosar cu fratele său.
Veronica Buta, mama lui Ioan Buta (arestat preventiv la vremea respectivă), s-a trezit tot în vara lui 2012 cu doi polițiști la poartă, care i-au spus că o caută un procuror şi i-au lăsat femeii două numere de telefon ale așa-zisului magistrat. În realitate, era vorba tot de Ovidiu Rusu, care a sunat la postul de poliţie şi a cerut, dându-se tot „procurorul Oprea”, să ia legătura cu rudele persoanei arestate.
Aceiași doi polițiști, tot la solicitarea telefonică a „procurorului”, s-au dus și acasă la familia Cotos şi i-au comunicat aceleași numere de telefon şi Rodicăi Cotos, mama celui de-al treilea bărbat arestat, susținând că o caută un procuror de la Parchetul General.
Când au sunat la unul dintre numerele date de polițiști, vocea de la telefon, chipurile a procurorului, în realitate a deţinutului Rusu, le-a spus celor două femei să ia legătura cu familia Cenuşă, care le va explica ce au de făcut. Zis şi făcut. S-au dus acasă la familia Cenuşă, unde li s-a explicat că în schimbul unei sume pot obţine eliberarea rudelor încarcerate (familia Cenuşă apucase să trimită deja cei aproximativ 2.000 de euro).
Una dintre mamele celorlalți doi bărbați arestați a bănuit că ceva nu este în regulă şi a căutat pe internet date despre procurorul Edi Oprea. A aflat că, într-adevăr, există un procuror cu acest nume la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a decis să-l contacteze la serviciu, aflând de la acesta că totul este o minciună şi că nu el a contactat-o telefonic.
„Alo, domule primar, la telefon şeful Poliției Române, chestor Petre Tobă”
Pe data de 17 septembrie 2012, la numărul de telefon fix al Primăriei Todireşti s-a primit un apel prin care persoana de la celălalt capăt al firului, care s-a recomandat a fi şeful Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă, a cerut cu primarul, comunicându-i acestuia două numere de telefon pe care să i le transmită unei femei din localitate, Daniela Picler, al cărei soţ fusese arestat pentru complicitate la contrabandă.
Primarul a muşcat momeala şi i-a transmis sarcina viceprimarului, care a contactat-o pe femeia în cauză şi i-a dat cele două numere de telefon.
Daniela Picler a sunat la unul dintre acele numere, la care a răspuns deţinutul Ovidiu Rusu, recomandându-se în continuare drept chestorul Tobă. I-a spus femeii că o poate ajuta să-şi vadă soţul din nou acasă, însă i-a cerut în schimb 4.000 de euro.
Femeia, susţin procurorii, i-a spus că nu are respectiva sumă de bani şi nu a mai fost contactată, ulterior aflând cu cine a vorbit de fapt la telefon şi care erau intenţiile „chestorului”.
A plătit 13.500 de euro, sperând că își va scoate fiul din penitenciar
Dintre părțile vătămate în acest dosar, cea mai mare sumă de bani a plătit-o Maria Olenici, din comuna Horodnic de Sus, care a crezut că într-adevăr vorbeşte cu un procuror care îi poate scăpa fiul de pușcărie. Acesta din urmă a fost arestat în baza unui mandat european emis de autoritățile din Italia, fiind acuzat că a violat o minoră.
Maria Olenici a fost contactată telefonic de același „procuror Oprea”, care i-a spus că poate obţine eliberarea acestuia din penitenciar, pe caz de boală, contra sumei de 2.000 de euro.
Femeia a trimis întreaga sumă, însă, după câteva zile, a fost sunată din nou de „procuror”, care i-a mai cerut încă 4.000 de euro.
Apoi, i-a mai cerut alți 5.000 de euro, chipurile pentru despăgubirea victimei infracțiunii de viol pentru care a fost arestat fiul Mariei Olenici.
Şi dacă tot i-a mers, „procurorul” a mai inventat o taxă: 2.500 de euro pentru „transportul dus-întors al poliţiştilor Interpol”.
Maria Olenici a cerut disperată ajutorul rudelor ei care munceau în străinătate şi a trimis de fiecare dată sumele solicitate. În acea perioadă, a citit în presa locală un articol despre alte înşelăciuni similare ale deţinutului Ovidiu Rusu şi aşa şi-a dat seama că acesta a înşelat-o şi pe ea.
Din păcate pentru ea, apucase să trimită 13.500 de euro.
În toate cazurile, banii erau expediaţi prin serviciile de transfer bancar (Western Union), pe numele mai multor persoane, care, la rândul lor, nu ştiau de unde provin acele sume (sau cel puţin nu s-a putut dovedi acest lucru), crezând doar că îi fac un serviciu lui Ovidiu Rusu, pentru că acesta era închis în penitenciar şi nu putea să ridice personal banii.
S-a dat drept un cunoscut avocat din Suceava și a mai păcălit o victimă
În comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată în acest nou dosar, Ovidiu Rusu nu s-a dat numai procuror, ci și avocat.
Spre exemplu, tot în septembrie 2012, rădăuțeanul l-a sunat pe tatăl unui alt deţinut închis la Penitenciarul din Botoșani şi i-a spus acestuia că este avocatul Laurian Ostaficiuc, că s-a uitat peste dosarul fiului acestuia şi că îi poate obţine eliberarea din puşcărie. A cerut în schimb 3.000 de euro.
Bărbatul a trimis banii solicitaţi, însă, ulterior, când a încercat să dea din nou de pretinsul avocat, nu i-a mai răspuns nimeni la numărul de telefon pe care îl contactase anterior.
Din acest motiv, a venit la Suceava, la cabinetul avocatului Ostaficiuc, aflând de la acesta că nu cu el a vorbit la telefon şi că de fapt a fost victima unei înşelăciuni.
A şaptea infracțiune pentru care Ovidiu Rusu va răspunde în boxa acuzaţilor Tribunalului Suceava s-a petrecut tot în toamna lui 2012.
Victimă a fost de această dată soţia unui bărbat (Laszlo Varga) arestat la Oradea în baza unui mandat european emis de autorităţile din Austria, pentru tentativă de omor.
Şi de această dată, pentru ca escrocheria să fie cât mai credibilă, Ovidiu Rusu a cerut ajutorul autorităţilor. A sunat la Poliţia Locală Satu Mare, s-a dat drept „procurorul Oprea”, de data aceasta de la Parchetul din localitate, şi a cerut să fie contactat la două numere de telefon pe care le-a comunicat telefonic de către rudele persoanei arestate.
A fost sunat de soţia lui Laszlo Varga, căreia i-a cerut 2.000 de euro pentru eliberarea soţului ei.
