NATIONAL | Cel mai scump desen din România: 60 milioane de euro. Cine s-a îmbogăţit din tras linii pe hartă

CNADNR a plătit, de-a lungul anilor, aproximativ 60 de milioane de euro pentru studii de fezabilitate (SF) şi studii de prefezabilitate pentru aproximativ 1.400 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres a căror construcţie nu a demarat niciodată , reiese din calculele gândul pe baza datelor CNADNR şi ale companiilor de profil.

Cea mai mare parte a acestor sume a fost încasată de marile firme din domeniu, care au executat SF-uri pe bandă rulantă, pe baza contractelor obţinute prin licitaţie de la CNADNR. Între acestea se numără Search Corporation, Iptana, Consitrans, Louis Berger, Consilier Construct.

În schimb, pe teren, România are în prezent o reţea construită de doar 548 de kilometri de autostrăzi, ceea ce reprezintă 31,5% din numărul total de kilometri de autostrăzi asumat prin lege, şi care prevede că România urma să aibă, până în 2015, fix 1.736 de kilometri de autostrăzi.

“Autostrada urbană Cluj-Napoca”, autostrada Ditrău-Târgu Neamţ, autostrada Dumbrava-Sculeni sau  “Drumul expres legătura rapidă la Drumul Nordului” reprezintă doar câteva exemple de autostrăzi rămase doar simple desene pe hârtie, dar care au costat statul român milioane de euro.

În plus, studiile de fezabilitate sunt acum “expirate”, având în vedere că durata de valabilitate a unui “SF” este de doi ani, iar majoritatea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi “fantomă” au fost realizate în perioada 2003-2010, după cum reiese din datele publicate pe site-urile companiilor din domeniu.

Ce spun cei care au comandat SF-uri de zeci de milioane

Părerile foştilor miniştri ai Transporturilor contactaţi de gândul sunt împărţite. În timp ce Radu Berceanu spune că au fost cheltuiţi inutil “zeci de milioane euro”, Ludovic Orban spune că “SF-urile sunt binevenite”, admiţând însă că ar fi nevoie de actualizarea lor înainte de a putea fi folosite de constructori. “Multe s-au făcut cu logică, multe fără logică”, crede Miron Mitrea, un alt fost ministru al Transporturilor.

Autostrăzi şi drumuri expres nerealizate, dar care au SF-uri, făcute de companiile de profil sunt: autostrada de Centură a Capitalei, Comarnic-Braşov, Autostrada Transilvania (cu excepţia celor 52 km construiţi deja), Sibiu-Piteşti, Târgu Mureş-Iaşi- Ungheni, Autostrada urbană Cluj -Napoca, Drum expres de legătură la Drumul Nordului, Craiova- Piteşti, drum expres Sebeş-Turda, drum expres Arad-Oradea, drum expres Sibiu-Făgăraş.

Lungimea totală a acestora este de aproximativ 1.400 de km.

Un raport recent al Consiliului Concurenţei, în domeniul construcţiilor de autostrăzi, remarca faptul că există “studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate, unele fără studii geotehnice corespunzătoare, care au generat modificări de soluţii tehnice ulterioare, precum şi proiecte tehnice incomplete sau cu soluţii inaplicabile condiţiilor din teren, care au necesitat ajustări şi modificări repetate în cursul execuţiei lucrărilor”.

Gândul a transmis solicitări la trei dintre companiile specializate în realizarea de studii de fezabilitate – Iptana, Search Corporation şi Consitrans -, cerând detalii despre contractele încheiate, în urma licitaţiilor, cu CNADNR pentru studii de fezabilitate.

Până la publicarea articolului, singura care a răspuns solicitării gândul a fost Search Corporation, care a menţionat că în contracte sunt incluse “anumite clauze de confidenţialitate”, iar valoarea lor totală nu poate fi divulgată fără acceptul beneficiarului, adică CNADNR.

“În ce priveşte valorile contractelor, menţionăm că suntem deschişi şi nu avem nicio problemă în a vă comunica cifrele respective, însă avem nevoie pentru acest lucru de acordul beneficiarului (CNADNR n.n,), contractele incluzând anumite clauze de confidenţialitate care necesită acordul acestuia”, se arată în răspunsul transmis gândul de Mihaela Drăghici, director relaţii publice Search Corporation.

Reprezentanţii Iptana, fostul Institut de Proiectări Hidrotehnice şi Drumuri, unul dintre liderii în domeniu, se mândresc pe site cu lista “lucrărilor de referinţă” executate de-a lungul anilor pentru Ministerul Transporturilor. “Domnul director este angrenat într-o discuţie şi nu poate vorbi acum. Veţi primi un răspuns la solicitare”, a sunat invariabil răspunsul primit de la cabinetul directorului general al Iptana, Gabriel Bulgaru.

Multe dintre autostrăzile prezentate recent de premierul Victor Ponta au studii de fezabilitate făcute în perioada 2003-2010, datele din SF-uri – cum ar fi cele privind costurile cu materiale – nemaifiind de actualitate.

Specialiştii consultaţi de gândul susţin că un studiu de fezabilitate are o valabilitate de doi ani, iar dacă lucrările de construcţie nu încep în acest interval este nevoie de o investiţie într-un nou studiu de fezabilitate. În schimb, foştii şefi ai Transporturilor dau vina unii pe alţii, în bună tradiţie românească.

Astfel, fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, arată cu degetul către fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban, pe care il caracterizează drept „campion” al studiilor de fezabilitate făcute pe bandă rulantă.

„Sunt zeci de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate inutile. Campion a fost Orban (Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor n.n.), care făcea studii de fezabilitate şi la preţuri de câteva ori mai mari. Erau studii de fezabilitate pentru drumuri care legau două drumuri care nu existau. Îmi aduc aminte că era un studiu de fezabilitate pentru un drum care unea Coridorul IV, care nu exista atunci  – şi nici acum nu e gata –  şi Autostrada Transilvania”, îşi aminteşte Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor.

Contactat de gândul, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, spune că este convins că sunt multe studii de fezabilitate pentru autostrăzi care nu au fost construite, dar “de ce nu au fost ele construite, nu pot să vă spun”.

“Multe (SF-uri n.n.) s-au făcut cu logică, altele fără logică. Au fost directori din minister care au vrut să vadă dacă se poate face autostradă între două oraşe”, crede Mitrea, care susţine că nu ştie sumele cheltuite de statul român cu studiile de fezabilitate, dar că “un SF în general poate costa zeci până la sute de milioane de euro, depinde de lungimea drumului”.

Un alt fost ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, ne-a calculat repede câţi kilometri de autostrăzi neîncepute vreodată au deja studii de fezabilitate. “Sunt vreo 1.300 de km de autostrăzi şi vreo 500 de km de drumuri expres care au SF-uri (studii de fezabilitate n.n.). E bine că sunt făcute, dacă se găseşte finanţare, se pot apuca de lucru. Desigur este nevoie de o actualizare, dar baza există”, a declarat pentru gândul Ludovic Orban. Despre Comarnic-Braşov spune că procedura a fost începută pe vremea lui, dar “a dat-o de gard Berceanu” .

Drumul expres Sibiu-Făgăraş, un SF de 13.800.000 euro

Drumul expres Sibiu-Făgăraş (76 km) are un studiu de fezabilitate vechi de cinci ani, deja expirat în prezent, şi care a costat nu mai puţin de 13,8 milioane euro, cu TVA inclus, potrivit anunţului de atribuire publicat pe site-ul CNADNR.

Drumul expres, care nu a fost construit, urma să lege coridorul IV Constanţa-Nădlac, care nu e finalizat nici în prezent, de Autostrada Transilvania, care are doar 52 de km, din cei 415 km proiectaţi.

CNADNR a atribuit, prin licitaţie, în august 2007 contractul pentru realizarea drumului expres, asocierii dintre Poyry Infra şi Arcadis Eurometudes.

Arad-Oradea, un SF de 8,7 milioane euro

Un alt drum expres care nu a fost realizat niciodată este Arad-Oradea (134 km). Şi acesta are un studiu de fezabilitate, contractul de servicii fiind atribuit în august 2007 de CNANDR, prin licitaţie deschisă, către asocierea Consitrans şi firma spaniolă INOCSA Ingenieria. Preţul plătit de stat – 8.745.253 de euro, fără TVA, potrivit anunţului de atribuire de pe site-ul CNADNR.

Contractul prevede, pe lângă elaborarea studiului de fezabilitate, şi “servicii de consultanţă pe întreaga durată de execuţie a lucrărilor de construcţie”, adică 24 de luni precum şi pe perioada de garanţie de lucrărilor, respectiv 36 de luni. Finanţarea contractului a fost prevăzută de la bugetul Ministerului Transporturilor, “în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie şi sau alte surse legal constituite”, potrivit HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii.

Drumul expres ar fi făcut legătura între Autostrada Transilvania şi Coridorul IV, Nădlac-Constanţa.

SF-ul Craiova-Piteşti a costat CNADNR circa 16 milioane de euro

CNADNR a atribuit în august 2007 firmei Search Corporation, în urma unei licitaţii, contractul pentru studiul de fezabilitate pentru “Drum expres Craiova-Piteşti”. Valoarea contractului a fost de 12.900.758 euro, fără TVA, echivalentul a 15,99 milioane euro cu TVA inclus. Contractul a fost semnat de Mihai Grecu, fost director CNADNR.

În strategia proiectelor prioritare de autostrăzi până în 2018 prezentată recent de premierul Victor Ponta apare autostrada Craiova-Piteşti, pentru realizarea căreia autorităţile vor trebui să reactualizeze SF-ul atribuit în 2007.

Autostrada Târgu Mureş – Ditrău  

Pentru unele autostrăzi autorităţile au comandat mai întâi studii de prefezabilitate – care cuprind, în mare, traseul drumului -, şi apoi şi studii de fezabilitate, care includ şi osturile cu construcţia propriu-zisă a autostrăzii.

Search Corporation a obţinut, prin licitaţie, în 2010, un contract de la CNADNR pentru execuţia “Studiului de fezabilitate şi liste de cantităţi” pentru autostrada Târgu Mureş-Ditrău. Valoarea contractului a fost de 3.291.995,98 lei, echivalentul a 783.800 euro, având termen de finalizare 2012.

Segmentul face parte din autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni (Sculeni), pentru care CNADNR atribuise anterior, în iulie 2007, un contract pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate. Preţul pentru studiul de prefezabilitate, stabilit în urma procedurii de atribuire, a fost de 891.266 euro, cu TVA inclus. Câştigătorul contractului a fost Iptana.

„Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni reprezintă un proiect special prin care s-a urmărit realizarea unei magistrale de mare viteză între Moldova de peste Prut şi Transilvania”, se menţiona în studiul de fezabilitate din 2007.

Pentru alegerea traseului optim au fost analizate 4 variante principale de traseu, toate având drept punct de plecare zona de sud a municipiului Târgu Mureş (km 141+000 al Autostrăzii Transilvania), iar ca punct final podul peste Prut de la Ungheni de la graniţa cu Republica Moldova.

Varianta „câştigătoare” a fost cea care urmează traseul Târgu Mureş – Sovata – Ditrău – Tulgheş – Poiana Largului – Târgu Neamţ – Târgu Frumos – Iaşi – Ungheni.

Lungimea totală a acesteia este de 307,2 km din care 20 km (1,6% din lungime) cu viteza de proiectare de 100 km/h şi 287,2 km (93,4% din lungimea traseului) cu viteza de proiectare de 120 km/h. Autostrada era prevăzută să aibă 7 tuneluri cu lungimea totală de 4,2 km  şi poduri pe o lungine de 102,7 km, adică pe 33% din lungime traseu.

SF-ul pentru Sibiu-Piteşti, vechi de aproape şase ani

Sibiu-Piteşti (116 km), autostrada care nu a fost inclusă între priorităţile până în 2018, în ciuda faptului că a fost solicitată de producătorul de automobile Dacia, are un SF încă de acum aproape şase ani, fiind realizat de Iptana, în asociere cu Scetauroute. Valoarea proiectului a fost de 2.484.421 euro fără TVA.

Ulterior, în aprilie 2012, CNADNR a lansat licitaţia pentru atribuirea contract de revizuire a SF pentru autostrada Sibiu-Piteşti. Valoarea estimată a contractului – 61.390.486 lei , fara TVA (13.952.272 euro), din fonduri europene nerambursabile şi bugetul de stat.

Traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti ar urma să treacă prin trei judeţe: judeţul Sibiu (km 0 – km 20+300) – localităţile Şelimbăr, Tălmaciu, Turnu Roşu,  judeţul Vâlcea (km 20+300 – km 57+100) – localităţile Câineni, Racoviţa, Perişani – judeţul Argeş (km 57+100 – km 116+640) – localităţile Sălătrucu, Şuici, Cepari, Ţigveni, Curtea de Argeş, Băiculeşti, Merişani, Budeasa, Bascov, potrivit studiului de fezabilitate al Iptana.

Lungimea traseului autostrăzii proiectate Sibiu-Piteşti este de circa 116 km.

Traseul autostrăzii traversează pe sectoare mari o serie de zone cu terenuri aluvionare, în mare parte imbibate cu apă (în lungul râului Argeş) dar şi zone cu fenomene de instabilitate cunoscute (dealurile subcarpatice), unde s-au luat măsuri de consolidare a autostrăzii prin: susţinere şi consolidarea rambleului autostrăzii, respectiv a zonelor de debleu; lucrări de drenare; protecţii taluzuri; lucrări de sporire a capacităţii portante a terenurilor cu portanţă redusă”, se arată în SF.

Datorită reliefului accidentat pe care îl traversează a apărut necesitatea realizării unor tuneluri cu o lungime totală de circa 7,36 km, mai relevă studiul menţionat.

“Autostrada urbană Cluj Napoca”

Una dintre autostrăzile pentru care tot Iptana a realizat un studiu de fezabilitate este Autostrada urbană Cluj Napoca (41,9 km).

Contractul pentru elaborarea “Studiului de fezabilitate cu liste de cantităţi” pentru Autostrada urbană Cluj-Napoca, a avut o valoare de 367.494 euro, fără TVA.

Autostrada ar fi făcut legătura între alte două autostrăzi inexistente, adică între Autostrada Transilvania la vest de municipiul Cluj şi reţeaua rutieră către Dej (DN 1C) – Bistriţa – Iaşi (DN 17) precum şi cu o altă autostradă „fantomă” Petea – Satu Mare – Bistriţa – Suceava.

Ideea acestei autostrăzi a fost mai mult vehiculată de autorităţi în perioada în care compania finlandeză Nokia alegea să investească în parcul industrial din Jucu.

Studiul de fezabilitate aferent acestei autostrăzi a fost executat de Iptana în 2007 -2008.

Autostrada Târgu Mureş-Borş

Statul a plătit, de asemenea, şi studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi detalii de execuţie , executate în perioada 2004-2008 de către Iptana pentru sectorul Târgu Mureş-Borş (254 de km), din cadrul Autostrăzii Transilvania (Braşov-Borş).

Din cei 415 km ai Autostrăzii Transilvania până în prezent sunt gata doar 52 de km, preţul total plătit de stat fiind de 1,6 miliarde euro.

Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare şi consultanţă Search Corporation, a declarat la finele anului trecut, la ZF Live, că în general costul cu un studiu de fezabilitate reprezintă 3-5% din valoarea unui proiect de infrastructură.

Firma se mândreşte pe site cu aproape 20 de mari contracte pentru autostrăzi şi drumuri expres pentru care a executat diverse servicii precum studii de fezabilitate, proiecte tehnice, asistenţă tehnică singur sau în parteneriat cu alte companii. Unele dintre proiecte nu au fost demarate vreodată.

În tabelul publicat pe site-ul Search Corporation sunt menţionate şi valorile unor proiecte.

Autostrada Braşov-Târgu Mureş

Unul dintre contractele câştigate de Search Corporation este autostrada Braşov-Târgu Mureş (170 km), proiect estimat la 850 de milioane de euro, fiind o altă autostradă care nu a fost executată niciodată.

Ea apare figurată, cu linie punctată, pe harta autostrăzilor prioritare până în anul 2022 prezentată recent de premierul Ponta.

“Drumul expres legătura rapidă la Drumul Nordului”  are un SF de 4,2 milioane euro

Drumul expres are o lungime de 20 de km. Nici construcţia lui nu a fost demarată.

Singura firmă care a depus ofertă la licitaţia deschisă organizată, în urmă cu şase ani, de CNADNR pentru “Elaborarea studiului de fezabilitate cu liste de cantităţi şi servicii de consultanţă pentru Drum expres legătură rapidă la Drumul Nordului” a fost Search Corporation.

Firma a obţinut contractul de servicii pe 15 august 2007, valoarea contractului fiind de 4.209.095 euro, fără TVA.

Drumul Nordului era proiectat să facă legătura între Baia Mare şi localitatea Doba, la nord de Zalău. Drumul expres ar fi făcut legătura dintre Drumul Nordului şi Autostrada Transilvania, sectorul Gilău-Zalău-Borş.

„Traseul are o lungime de 19,117 km şi se desfăşoară pe teritoriul judeţului Sălaj între km 0+000 – km 19+117.  Traseul drumului expres are ca punct de pornire zonal, comuna Doba conectându-se cu Drumul Nordului şi cu  terminalul la Autostrada Transilvania”, se arată într-un proiect de HG din 2008 privind pentru aprobarea indicatorilor tehnico-ecomonici ai obiectivului de investiţii ,, Drum expres de legătură la Drumul Nordului’.

SF pentru autostrada de centură a Bucureştiului

Contractul pentru execuţia “SF” – ului pentru centura Bucureştiului (100 km)  la nivel de autostradă a fost atribuit în februarie 2007 companiei Iptana, preţul final fiind de 307.141 euro.  Proiectul a rămas pe deocamdată pe hârtie.

“În partea de Nord centura cu profil de autostradă se va desfăşura între autostrada Bucureşti-Piteşti şi autostrada Bucuresti-Constanta, intersectând DN 7, DN 1A, DN2 şi DN 3 şi traseul autostrăzii Bucureşti Braşov. În partea de sud a municipiului Bucureşti centura cu profil de autostradă se va desfăşura între autostrada Bucureşti -Constanţa şi autostrada Bucureşti-Piteşti, intersectând DN4, DN5 şi DN6”, se arăta în proiectul Iptana pentru centura Capitalei.

În plus, în iunie 2008, CNADNR a încheiat un contract cu Louis Berger, pentru care a plătit suma de 13.418.257 RON (3,7 milioane euro). Obiectul contractului – servicii de consultanţă (asistenţă tehnică, financiară şi juridică) în scopul elaborării documentaţiei de atribuire şi asistarea autorităţii publice în procesul de atribuire a viitorului/viitoarelor contracte de concesiune pentru autostrada de Centură a Municipiului Bucureşti.

Drumul expres Sebeş-Turda (70 km) are un SF realizat de asocierea Search Corporation – Consugal, care a obţinut contractul de la CNADNR în iulie 2007. Valoarea contractului a fost de 8.919.946 de euro, fără TVA. Investiţia este necesară pentru a realiza o legătură între autostrada Sibiu-Deva şi Autostrada Transilvania.

La cinci ani după realizarea SF-ului pentru Sebeş -Turda, în acest an CNADNR a organizat licitaţie pentru găsirea unui constructor. Constructorii pentru Sebeş-Turda vor fi anunţaţi în decembrie, iar ministrul Proiectelor de Infrastructură Dan Şova a declarat recent că în 2016 vor fi inauguraţi cei 70 de kilometri de la Sebeş până la Turda.

Loius Berger, consultanţă pentru Ploieşti- Braşov

În septembrie 2009, CNADNR a atribuit către Louis Berger un contract privind încheierea unui act adiţional la contractul din 2008 pentru „consultanţă în vederea elaborării documentaţiei de atribuire şi asistarea autorităţii publice în procesul de atribuire a viitorului/viitoarelor contracte de concesiune pentru Autostrada Bucureşti – Braşov, tronsonul Ploieşti – Braşov”. Valoarea contractului: 1.269.254 lei, plus TVA, adică în total, echivalentul a circa 445.000 euro.

O piaţă de 169 de milioane de euro 

Valoarea pieţei serviciilor de proiectare şi consultanţă tehnică în construcţii de drumuri a fost în 2011 de aproximativ 169 milioane de euro, în creştere cu 10,8% faţă de anul precedent, potrivit unui raport realizat de Consiliul Concurenţei. În fiecare an din perioada 2009 – 2011, aproximativ 87% din firmele de proiectare au înregistrat profit. Cotele de profit ating un maxim de 19,7% (în anul 2011), dar, în general, acestea se situează sub 2%.

Sursa:www.gandul.info