Momente de istorie pentru handbalul românesc în Liga Campionilor
Ligile Naționale vor avea patru echipe în prima competiție ca valoare în sezonul 2024/25. Este o premieră pentru România. Dinamo revină la „masa bogaților”, iar la feminin se va ataca Final Four acum cu trei formații.
Handbalul românesc a primit o veste mari azi, de la Oslo (Norvegia), unde s-a întrunit Comitetul Executiv al EHF. Trei echipe românești, Dinamo (masculin), Rapid București și Gloria Bistrița (ambele la feminin) au primit wildcard-uri din partea forului continental pentru Liga Campionilor în sezonul 2024/25. CSM București (feminin) avea deja locul asigurat, astfel că Ligile Naționale vor avea patru reprezentante în competiția premium din Europa. O premieră în istoria competiției.
Dinamo devine prima echipă cu opt prezențe la masculin
Liga Campinilor intră în a 32-a ediție de când este organizată de EHF (începând cu 1993/94).
La masculin, prima participare românească a fost însă în sezonul 2002/2003, când Petru Paleu, fost vicepreședinte al Federației Române Handbal, a construit o echipă puternică la Piatra Neamț – Fibrexnylon Săvinești, cu care a și fost foarte aproape de o calificare în sferturile de finală, dintr-o grupă cu THW Kiel, RK Zagreb și Vardar Skopje. Accederea între cele mai bune opt echipe din competiție a fost ratată la ultimul joc cu Vardar, la Skopje, pierdut la un gol diferență, 25-26.
A urmat apoi perioada HCM Constanța pentru handbalul românesc, cu șapte prezențe între 2004 și 2013, sub conducerea lui Ali Nurhan. Performanța de vârf a fost atinsă în sezonul 2009/2010, când echipa lui Stănescu, Popescu, Buricea, Toma și ceilalți „marinari” a fost eliminată de Veszprem din optimile de finală, cu 23-27, respectiv 26-27.
Dinamo a fost a treia echipă românească în era „EHF” care a ajuns în Liga Campionilor. Prima prezență a avut-o în 2005, pe vremea regretatului Marian Cozma, Rareș Jurcă și Valentin Ghionea. Următoarea a venit după 11 ani, când echipa a intrat în era managementului lui Daniel Georgescu. Au fost patru prezențe legate, culminate cu o calificare în play-off. „Dubla” cu PSG pentru calificarea în sferturile de finală nu a mai avut însă loc din cauza pandemiei, care a oprit handbalul în primăvara anului 2020.
Tot în play-off, Dinamo a mai ajuns cu Xavier Pascual în ediția 2022/23, când a fost eliminată de Kiel cu 72-60 la „general”.
Între perioadele Constanța și Dinamo, Liga Națională a mai trimis două echipe în Liga Campionilor, Steaua lui Constantin Cazacu în 2008 și Minaur în 2015.
Sezonul 2023/24 va aduce a opta prezență a echipei Dinamo în Liga Campionilor, așadar, va depăși performanța celor de la HCM Constanța. Pentru a doua oară, trupa din Ștefan cel Mare a primit un wildcard, după cel din 2021. Echipa revine în prima competiție europeană după un an de pauză. În ultimul sezon a evoluat în European Handball League, unde a ajuns până în Final Four. Alături de Dinamo au mai primit wildcard alte cinci formații: HC Zagreb (Croația), HBC Nantes (Franța), OTP Bank-Pick Szeged (Ungaria), HC Eurofarm Pelister (Macedonia de Nord) și Industria Kielce (Polonia).
Gloria Bistrița, a șaptea echipă diferită care ajunge în Liga Campionilor la feminin
Dacă la masculin, România a avut reprezentantă cel puțin în faza grupelor (pe alte formate) în 17 din cele 31 de ediții până acum, la feminin, prezențele au fost mult mai însemnate, în 26 de sezoane din 31. Dar și cu rezultate dintre cele mai bune. Vâlcea a jucat finala Ligii Campionilor în 2010, iar CSM București a cucerit trofeul în 2016.
Chimistul, devenită apoi Oltchim, iar acum SCM, care a preluat palmaresul în istoricul EHF, a avut prima participare chiar la ediția de debut sub egida EHF, în 1993/94. Vâlcea, sub cele trei denumiri, a adunat 14 prezențe.
CSM București este tot mai aproape de Vâlcea, pentru că în acest sezon va număra a 10-a prezență în Liga Campionilor, toate consecutive
În 2012, România a avut prima ediție cu două echipe în faza grupelor, pentru că U Jolidon Cluj a reușit atunci să treacă de faza calificărilor.
Până la U Cluj, în grupe a fost și Zalăul lui Gheorghe Tadici, în 2001/02.