Mii de copii din județul Botoșani merg la culcare flămânzi, iar mulți dintre ei se duc la școală doar pentru că primesc mâncare. Tocmai din cauza acestei realități crunte, mai multe școli din județul Botoșani oferă, prin program național, masă caldă pentru sute de elevi.
Statisticile realizate de World Vision România, în anul 2018, arată că 3% dintre copiii din România merg la culcare flămânzi, în fiecare zi. Unul dintre cele mai afectate județe, din acest punct de vedere, este Botoșani, unde sunt comunități care trăiesc, cel puțin statistic, în sărăcie lucie. În comune precum Hudești, Ungureni, Todireni sau Cristești se află cătune unde oamenii trăiesc la limita subzistenței. Familii întregi nu au niciun venit, locuiesc în case mici, lutuite, cu cel puțin patru – cinci copii. Mulți dintre acești copii flămânzi sunt elevi și merg la școală doar pentru a mânca și a-și astâmpăra foamea.
„Asta este realitatea, vin la școală ca să mănânce. Pentru unii, de multe ori, este cea mai consistentă mâncare pe care o au zilnic”, spune Viorel Toma, primarul din comuna Hudești. potrivit adevarul.ro
„Îmi mai dădeau și alții. Eu mănânc, că-i bun, mâncare să fie!”
Satul Baranca, din comuna Hudești, este una dintre cele mai sărace comunități din județul Botoșani. În mod paradoxal, are o natalitate de invidiat, școala gimnazială din sat fiind efectiv suprapopulată. Sărăcia bântuie însă prin fiecare colțișor, astfel că din cei aproximativ 220 de elevi și preșcolari de la școala din Baranca, mai bine de jumătate provin din comunități defavorizate.
„În general, copiii provin din familii sărace. Sprijin nu prea au de acasă”, confirmă și preotul Sergiu Gavriliuc, un coordonator al școlii din Baranca.
Marius, un școlar de clasa a V-a abia a putut strânge trei caiete și o pastă de pix ca să vină la școală. Cel mai mult se bucura când primea laptele și cornul, alimente cu care își mai ostoia foamea.
„Îmi mai dădeau și alții, la care nu le plăcea. Eu mănânc, că-i bun, mâncare să fie!”, mărturisește școlarul.
La poarta școlii, o femeie de 35 de ani își așteaptă cei trei copii. Mărturisește că de multe ori nu are ce le pune pe masă și preferă ca ea să rămână flămândă și să le dea lor.
„Le dau și eu ce pot. Iau și de la gura mea. Eu rabd mai ușor ca ei. Ce să facem, ne descurcăm cum putem. Când sunt ciuperci la pădure, culegem. Mai avem leurdă, urzici. Mai greu e iarna!”, spune femeia. Și în alte cătune situația este asemănătoare, cu elevi de la care se așteaptă rezultate, dar care au burta goală. „Mănâncă și câte trei cornuri din alea cu lapte și își pune burta la cale. Așa mai rămâne și pentru ceilalți, de acasă”, spune o altă localnică din Hudești, mamă a cinci copii.
De altfel, elevii mai cu stare s-au obișnuit să lase cornul și laptele pentru cei care nu auacasă și care astfel se mai pot sătura cât de cât.
„Masa caldă, un motiv pentru care vin la școală”
De câțiva ani, printr-un program guvernamental, în peste 150 de școli din țară se oferă masă caldă pentru sute de elevi tocmai pentru a le oferi măcar în unitățile de învățământ hrana necesară.
În județul Botoșani, sunt șase școli incluse în acest program, unele chiar de doi ani. Printre acestea, sunt și școlile din Hudești, Tudora, Ungureni și Curtești. Deși se află la doar câțiva kilometri de municipiul Botoșani, în comuna Curtești sunt suficienți elevi nevoiași pentru ca școala să facă parte din proiect. Aceștia provin din familii dezorganizate sau care nu au niciun fel de venituri.
„Sunt câteva familii dezorganizate care chiar aveau nevoie de acest proiect și sper să fie o atracție pentru ei ca să vină cu drag la școală. Familii cu condiție precară, cu mulți copii, cu unul dintre părinți plecat în străinătate”, spune Bogdan Tănasă, directorul școlii din Curtești.
În plus, așa cum recunoaște și directorul, elevii nevoiași vin la școală tocmai ca săaibă ce mânca.
„Copiii din familiile cu probleme financiare și sociale sunt îndreptați către absenteism. Unii abandonează școala spre clasele finale ale ciclului gimnazial. Unul din motivele pentru care vin la școală ar fi și această masă caldă. Sunt singurele surse de alimentație pe care le oferă societatea la ora actuală”, mai spune Bogdan Tănasă.
