LOCAL | Sute de copii invizibili din Botoșani ajutați de UNICEF!

Copiii fără acte, nerecunoscuți de stat ca persoane, fără drepturi și copleșiți de probleme, copiii care abandonează școala sau care sunt uitați de familii și de societate, au fost identificați și ajutați să aibă acces la un minim de servicii care să le faciliteze existența lor și familiilor lor prin intermediul unui Proiect derulat de UNICEF România- „Prima prioritate: niciun copil invizibil!”

Proiectul în valoare de 300.000 de dolari a fost lansat pe 1 iunie 2011 și s-a derulat în 13 comunitati rurale cu vulnerabilitate sociala cea mai ridicată, care au fost selectate de UNICEF pe baza unor indicatori sociali.

Proiectul demonstrativ „Prima prioritate: niciun copil invizibil!”  s-a desfășurat în 8 județe din Nord Estul țării, principalul obiectiv fiind creşterea accesului acestora la servicii sociale, prin schimbarea de paradigmă în ceea ce privește organizarea și furnizarea serviciilor la nivel comunitar, mai ales în zonele rurale dezavantajate, prin implementarea unui model de pachet minim de servicii, care este concentrat pe prevenirea vulnerabilităților.

Instituția Prefectului Botoșani, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, Direcția de Sănătate Publică Botoșani și Reprezentanța UNICEF România au organizat, astăzi, o întâlnire cu reprezentanșii adiministrațiilor publice locale din județ, în care au fost prezentate  rezultatele obținute în cadrul proiectului, aplicația și platforma online Aurora, ca instrument de identificare a vulnerabilităților, monitorizare și management de caz, au fost promovate noi posibilității de implementare progresivă a serviciilor comunitare de bază prin identificarea unor oportunități de finanțare prin fonduri structurale sau alți finanțatori (fonduri norvegiene, elvețiene).

La nivelul județului Botoșani, numai în comunele Tudora, Albești, Vorona și Copălău au fost identificați  672 copii de copii  în 208 de gospodării, a căror viață a fost schimbată prin acest proiect.

Atât ei, cât și familiilor au primit servicii dedicate.

“Am asigurat suportul financiar autorităților publice locale care să angajeze asistenți sociali și referenți sociali care să fie dedicați exclusiv activității de teren și de asigurare a serviciilor cât mai aproape de beneficiar, am făcut recensământ comunitar la vremea respectivă pentru mai mult de 100.000 de copii și ne-am bazat foarte mult pe expertiza și experiența DGASPC în a asigura supervizarea și îndrumarea metodologică pentru personalul care a fost angajat. Am învățat pe măsură ce a avansat acest proiect și am adăugat, pe parcurs, alți actori, am implicat asistența comunitară, am acordat micro-granturi primăriilor care au dezvoltat diverse proiecte adaptate nevoilor locale și am dezvoltat mai bine anumite servicii.”

În județul Botoșani am vorbit cu 13 comunități rurale, urmând ca în ultimii 2 ani să ne concentrăm eforturile în 4 comune.

Pot să spun că Botoșaniul este o excepție în cele 8 județe implicate în proiect pentu că am avut echipe complete în toate cele 4 comune, echipe formate din asistent social licențiat – ceea ce este absolut o excepție!- și asistent comunitar,  ceea ce a făcut diferența!” a declarat Voica Pop, director în cadrul UNICEF România.

Primarii au aflat astăzi că, accesând proiecte cu finanțare europeană pentru dezvoltarea de servicii comunitare vor avea posibilitatea să angajeze asistenți comunitari care vor fi plătiți din bani europeni pe durata implementării proiectelor Ulterior, însă, fondurile de salarizare trebuie asigurate tot de primării.

În baza de date a UNICEF există 5.758 de copii invizibili identificați în 98 de comune.

Potrivit unui raport de evaluare publicat în anul 2013, în urma unui sondaj, reiese că:

– 30% dintre copiii „invizibili“ provin din gospodării în care adulţii (18 ani sau peste) au absolvit doar ciclul primar. 47% dintre copiii „invizibili“ locuiesc în gospodării în care adulţii au terminat numai opt clase.

– Din punctul de vedere al veniturilor bănești, toţi copiii „invizibili“ trăiesc în familii sărace. Veniturile bănești ale familiilor din care provin copiii „invizibili“ sunt extrem de mici: 80% dintre ei trăiesc în sărăcie absolută, cu mai puţin de 1 USD pe persoană pe zi, iar restul de 20% trăiesc în gospodării cu un venit bănesc lunar pe persoană sub pragul naţional al sărăciei relative.

– Copiii ce trăiesc în familii numeroase, sărăcie și locuinţe precare reprezintă 43% din totalul copiilor „invizibili“, conform datelor sondajului. Aceștia sunt băieţi și fete de toate vârstele, din toate tipurile de gospodării, dar cu o suprareprezentare semnifi cativă a copiilor de etnie romă (51% faţă de 42% români).

– Aproape trei din zece copii „invizibili“ nu cresc în familia lor nucleară, ceea ce are efecte pe termen lung asupra dezvoltării lor, mai ales dacă ţinem cont și de sărăcia cronică în care trăiesc.

– 50% dintre copiii „invizibili“ se află în situaţii de neglijare, abuz sau violenţă.

Potrivit sondajului, copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani (care merg la școală) sunt mai expuși la această vulnerabilitate decât cei sub 6 ani și adolescenţii de peste 14 ani. De asemenea, copiii de etnie romă prezintă o probabilitate mult mai ridicată de a deveni victime ale violenţei domestice decât copiii români. Cu toate acestea, majoritatea copiilor în această situaţie sunt români, nu romi.

Din totalul copiilor ‘invizibili’: (i) 19% provin din familii monoparentale, dar per ansamblu 25% trăiesc cu un singur părinte (unii făcând parte din familii multigeneraţionale numeroase, alţii din familii monoparentale); (ii) 4% nu au niciunul din părinţi acasă, ci locuiesc cu alte rude (cel mai adesea cu bunica) sau sunt în plasament maternal.

– Doar 54% dintre cazuri au fost corect evaluate de asistenţii sociali din proiectul SCI. Acest lucru denotă o toleranţă ridicată faţă de violenţa asupra copilului în întreaga ţară, nu doar în comunităţile din proiectul SCI.

– Aproape 24% dintre copiii „invizibili“ nu sunt școlarizaţi sau prezintă risc de abandon școlar. Doar unul din trei copii „invizibili“ cu vârste între 3 și 5 ani merge la grădiniţă și chiar mai puţini o frecventează zilnic. Unul din zece copii „invizibili“ de 6-14 ani nu este înscris la școală și o parte importantă a celor înscriși nu merg la școală în fi ecare zi, fără a mai vorbi de faptul că doar aproximativ jumătate dintre ei au rezultate medii spre bune. După vârsta de 15 ani, cuprinderea în sistemul de învăţământ a copiilor „invizibili“ scade la 53%, cu 42% care merg zilnic la școală și doar 26% cu performanţe școlare medii spre bune.

– Copiii abandonaţi sau cu risc de abandon reprezintă 7,9% din totalul copiilor „invizibili“.15 Riscul abandonului copilului, potrivit evaluării asistenţilor sociali SCI, este mult mai frecvent în rândul copiilor români decât în cel al romilor, mai ales la vârste mici (0-2 ani). Este de asemenea semnificativ mai ridicat în rândul copiilor din gospodăriile sărace cu mulţi copii.

Copiii ce trăiesc la rude și nu au niciun părinte acasă prezintă o probabilitate de a fi abandonaţi de patru ori mai mare decât restul copiilor „invizibili“. În plus, există diferenţe importante între judeţe. În Bacău, practic niciun copil „invizibil“ nu prezintă risc de abandon, în timp ce în Vrancea procentul este aproape dublu faţă de media eșantionului.