Usturoiul de Copălău a fost lansat ca brand oficial în cursa pentru obţinerea certificatului de produs tradiţional cu Indicaţie Geografică Protejată. Autorităţile judeţului Botoşani au demarat procedurile de recunoaştere la nivel european al Usturoiului de Copălău.
„Astăzi am demarat procedurile de autorizare în prezenţa unor specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii. Ne unim forţele cu autorităţile judeţului şi cu cele centrale pentru a-l promova atât la nivel naţional cât şi la nivel european. Usturoiul de Copălău este o tradiţie în zonă şi trebuie să reuşim!” a declarat Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
Dacă acest produs românesc reușește să obțină statutul de produs cu Indicație Geografică Protejată, producătorii vor avea asigurate o serie de posibilități de finanțare și promovare a producției lor de usturoi, ceea ce ar relansa piața usturoiului la nivel național.
“Ştiu de foarte mult timp despre usturoiul de Copălău, îl monitorizez de când sunt la Ministerul Agriculturii ca produs cu potential şi acesta este şi motivul pentru care am inclus acest produş pe lista celor cu potenţial.
Vreau să vă spun că este foarte cunoscut în sudul ţării şi dorim să profităm de acest lucru şi să dăm judeţului Botoşani şi o etichetă gastronomică. Certificarea produselor la nivel european nu este un lucru greu atâta timp cât ne dorim acest lucru, iar aici am văzut implicaţi factorii judeţeni, toată lumea este alături de acest demers!” a spus Ionuţ George Diaconeasa, consilier in cadrul Ministerului Agriculturii.
Caietul de sarcini al usturoiului de Copălău a fost finalizat şi urmează ca acesta să fie înaintat Ministerului Agriculturiii și apoi Comisiei Europene. Condiţia de bază este aceea ca producătorii să se asocieze.
“Producătorii trebuie să se unească într-o formă asociativă, într-o cooperativă, pentru a putea urma pașii de autorizare. Cel mai mare câştig pentru noi, ca judeţ, este că ne promovăm zona prin acest brand local. Chiar dacă este cunoscut în toată lumea, nu are recunoaştere oficială. Practic, după finalizarea procedurii vom avea o desfacere mult mai bună nu va mai putea nimeni să scoată pe piaţă un produs cu acest nume. Numai aici se produce usturoiul de Copălău “, a declarat Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
O asociaţie care se va numi “Usturoiul de Copălău” a demarat procedura pentru recunoaşterea produsului cu acelaşi nume pe piaţa produselor tradiţionale, pe care a intrat, recent, Caşcavalul de Săveni. Judeţul Botoşani ar fi, astfel, singurul din ţară care ar avea 2 produse tradiţionale cu Indicaţie Geografică Protejată.
“Cea mai mare problemă este lipsa unei pieţe de desfacere şi lipsa de organizare a cultivatorilor. Acum încercăm să înfiinţăm o nouă cooperativă, cu care să creştem suprafaţa cultivată de la 45 mcar la 200 de hectare în prmii doi ani, accesarea unor fonduri pentru crearea unor spaţii de depozitare şi prelucrare primară şi creşterea perioadei de valabilitate a ustoroiului, dar şi ajungerea pe piaţă, la consumatori, într-un mod mai civilizat. Acest tip de usturoi are calități foarte bune în gastronomie, dar și terapeutice. Unicitatea usturoiului de Copălău este dată de solul din zonă și de semințele folosite. Este o protecţie a unui produs ce are caracteristici specifice şi este o garanţie pentru cumpărători că produsul este cel inscripţionat pe etichetă”, a declarat Ciprian Ivanov, primarul comunei Copălău.
Cultivatorii de usturoi din Copălău spun că leguma lor este 100% ecologică, dar într-o competiţie nemeritată şi interminabilă cu usturoiul de import, de calitate slabă și la prețul foarte mici, care a invadat piaţa românească.
În prezent o treime dintre localnici se ocupă cu producerea și comercializarea usturoiului, această cultură constituind pentru mulți și unica sursă de venit. El spune că în cel puțin 400 de gospodării din totalul celor 1.100 se întâlnește celebrul usturoi.
România are la această dată patru produse protejate la nivelul Uniunii Europene, respectiv Magiunul de Topoloveni cu IGP obținut în anul 2011, Telemeaua de Ibănești, cu Denumire de origine Protejată (DOP) obținută în anul 2016 și Salamul de Sibiu, tot cu IGP obținut anul trecut.
În acest an şi Novacul afumat din Țara Bârsei (IGP) a devenit oficial al patrulea produs românesc.
La nivel național există în jur de 500 de produse tradiționale înregistrate la MADR.
În anul 2016, la nivel mondial erau garantate peste 1.500 de produse tradiționale din care UE deținea supremația cu 1.404. Cele mai multe produse protejate le avea Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).
One Comment