LOCAL | Povestea Rubinei, „mama“ de etnie romă a nevoiaşilor din ghetourile din Botoşani. „Dacă aveam o pâine o rupeam în şase“

De peste două decenii, Rubina Ferariu îşi riscă sănătatea pentru comunitatea romă din care provine şi care trăieşte în condiţii de neimaginat în ghetourile din Botoşani. Îi educă, îi învaţă să se spele, să se vaccineze, dar şi să se comporte. Vrea să schimbe mentalitatea şi soarta celor care luptă zilnic cu mizeria şi sărăcia.

Rubina are 56 de ani şi de 22 de ani este asistent social. Mediator comunitar în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, se ocupă de cea mai insalubră şi săracă zonă a municipiului Botoşani. Ştie cum să-i ia pe cei de-o seamă cu ea şi, cel mai important lucru, le-a câştigat deplinul respect.

„Nu puteam pune capul pe pernă dacă ştiam că o vecină se chinuie sau că nu are cine să o ajute şi moare de foame. Dacă aveam o pâine o rupeam în şase. Pasiunea mea a fost mângâiatul celui ce plânge. De mică“, ne povesteşe Rubina Ferariu, o botoşăneancă de etnie romă.

A început în 1997 ca voluntar, iar mai apoi din 2004 a ajuns angajată a Direcţiei de Sănătate Publică. Rubina este singurul om care intră fără ezitare în ghetourile Botoşaniului, trei blocuri, în care vieţuiesc cei mai săraci oameni ai oraşului, în mare parte de etnie romă. „De ce să mint, este şi meseria mea, aşa-mi câştig existenţa. Sunt reprezentant DSP pentru această comunitate. Dar este şi pasiune. Îi iubesc pe oameni indiferent de culoare, de avere. Trebuie cineva să meargă acolo şi pentru ei“, spune Rubina.

„Trebuie să intri în şosetele omului“ 

Rubina Ferariu este, propriu-zis, omul care face legătura între medici, autorităţile sanitare şi comunităţile sărace, majoritar de etnie romă din Botoşani. Este cea care ştie pe fiecare în parte, ştie ce boli are, cu ce probleme se confruntă şi mai ales încearcă să-i convingă să se vaccineze, să folosească metodele de contracepţie şi în primul rând să păstreze igiena. Este singura persoană care a reuşit să pătrundă eficient în aceste comunităţi şi să facă nişte progrese uluitoare. „Exista riscul ca aceste comunităţi să rămână marginalizate, să fie mereu o zonă a focarelor şi a pauperităţii. Cu ajutorul Rubinei am reuşit să facem progrese uluitoare“, spune Carmen Hliban, şefa asistenţilor medicali comunitari din cadrul DSP.

Rubina intră zilnic în comunităţi cu rată ridicată a infracţionalităţii, dar şi în mijlocul comunităţilor foarte sărace, reticente. Nu-i este teamă şi spune că arta comunicării este cea care o ajută. „Este o muncă foartea grea care presupune în primul rând arta comunicării. Am de-a face cu comunităţi defavorizate, pe scurt cu oameni foarte săraci, cu o educaţie precară. Trebuie comunicat pe înţelesul lor. Trebuie să intri în şosetele omului. Eu mă duc să-i vorbesc de metode de contracepţie şi vaccinuri, iar el nu are ce pune pe masă şi doarme într-un uscător. Sau îi mişună şobolanii sub pat. În momentul acela, eu trebuie să mă pun în situaţia lui, să-l ascult şi în acelaşi timp să-l fac să înţeleagă cât de importante sunt curăţenia, vaccinul şi analizele pentru copii, să zicem. Nu-mi este frică, pentru că ştiu să vorbesc cu ei“, spune Rubina.

Identificaţi după porecle  

Cea mai dificilă muncă a fost „inventarierea“ membrilor comunităţilor sărace din Parcul Tineretului, în condiţiile în care mulţi sunt identificaţi doar după porecle. În 22 de ani îi cunoaşte pe toţi. „Sunt peste 1.700 de oameni aflaţi în grija mea. Mulţi nu-şi cunosc numele din buletin. Se ştiu după porecle. A trebuit să mă ocup mulţi ani cu catagrafierea familiilor. Am luat în evidenţă pe toată lumea, bolnavi cronic, mame minore, boli rare“, povesteşte Rubina.

Ziua botoşănencei se termină uneori şi după 12 ore de muncă, în condiţiile în care face aproape toate drumurile pe jos. „Ştiu că s-a terminat programul. Dar nu pot să plec acasă dacă ştiu că nu am fost să văd dacă-şi ia cutare medicamentele sau dacă o mamă şi-a alăptat copilul. Unii sunt atât de săraci încât neglijează toate lucrurile astea. Eu trebuie să-i ţin pe linia de plutire“, spune Rubina.

Botoşăneanca a fost vârf de lance în epidemiile de hepatită A şi rujeolă din Parcul Tineretului, de acum aproape 8 ani, iar de atunci a reuşit, în mod uimitor, să schimbe multe lucruri. „A trebuit să-i convingă că igiena contează. Şosetele, chiar dacă sunt vechi şi rupte, ele măcar să fie curate. A trebuit să-i fac să înţeleagă că trebuie să meargă la medic. Şi mai ales i-am învăţat cum să comunice cu medicul. Pare greu de crezut, dar sunt oameni din comunităţile astea care nu ştiu să-i spună doctorului ce simt şi unde-i doare. Mă duc uneori cu ei la doctor, să poată să se facă înţeleşi“, adaugă botoşăneanca.

„Am avut mult de lucru cu bărbatul meu“  

Dincolo de asistenţa medicală de bază pe care o oferă, Rubina Ferariu este şi cea care face educaţie civică comunităţilor de romi din Parcul Tineretului. Îi învaţă cum să se adapteze timpurilor şi cum să ceară ajutorul autorităţilor. „Fac şi educaţie civică. Cum este bine să se comporte, cum trebuie să relaţioneze cu ceilalţi oameni, cu autorităţile. A trebuit să-i fac să înţeleagă că au şi obligaţii, nu numai drepturi“, spune Rubina.

Totodată, luptă să-i convingă să folosească mijloace contraceptive atunci când este cazul, dar şi să se vaccineze. „Se vaccinează până la cel de şase luni. După aceea numai. Au ajuns să aibă şi ei internet şi citesc toate tâmpeniile despre vaccin. Şi cred tot ce citesc. Am umblat, am vorbit cu ei şi pe majoritatea i-am convins că se joacă cu sănătate copiilor. Mai ales acolo unde sunt mulţi şi izbucneşte epidemia“, spune Rubina.

Totodată, botoşăneanca de etnie romă a luptat pentru schimbarea mentalităţilor. A început cu exemplul personal. A reuşit să facă 12 clase cu mare greutate. „Conform mentalităţilor din cadrul comunităţii rome de la aceea vreme, o femeie nu era indicat să facă foarte multă carte şi mai ales să lucreze în contact cu foarte multă lume. Eu am vrut să fac asta şi am răzbit. Dar am avut mult de lucru cu bărbatul meu. Şi mentalitatea asta a început să se schimbe şi trebuie să schimbe“, spune Rubina.

Mai mult decât atât, fiica Rubinei a terminat deja facultatea, exact cu profilul de asistenţă socială şi lucrează în acelaşi domeniu ca şi mama sa.

Sursa: adev.ro