LOCAL | „Oamenii energiilor luminate” ai Botoşanilor prezentaţi la Laurian – FOTO
Botoşani a fost primul oraş din România care şi-a revenit după Primul Război Mondial şi dovadă este apariţia revistei „Junimea Moldovei de Nord” ce a văzut lumina tiparului între anii 1919 şi 1921, acompaniată fiind de „Revista Moldovei” apărută în Dorohoi între 1921 şi 1927. Două publicaţii în care au scris oameni de cultură născuţi de aceste meleaguri ce, prin eforturile lor dezinteresate şi fără nici cel mai mic gând de autopromovare au consolidat Marea Unire din 1918. Constantin Iordăchescu, Tiberiu Crudu, arhimandritul Marchian Folescu, preotul Toma Chiricuţă, George Voevidca sunt câteva dintre numele celor care au deschis şcoli, au şlefuit noi generaţii, au învăţat, au înţeles şi au scris demonstrând că Nordul Moldovei trăieşte cu toată fiinţa sa pasul isoric reuşit de români. Au arătat un patriotism curat şi conştient că doar prin cultură ţara se poate ridica şi emancipa.
Aceşti „oameni ai energiilor luminate” se află în centrul unei cărţi lansate zilele trecute şi la Colegiul Naţional „A.T.Alaurian” în prezenţa autoarei, locaţie aleasă nu la întâmplare ci pentru că, în perioada de referinţă, Laurianul „era inima vie a oraşului”, toate evenimentele culturale, iniţiativele şi realizările legându-se, într-un fel sau altul, de Laurian. În umbra marilor Iorga şi Eminescu, cele două reviste botoşănene au fost colecţii de lucrări din literatura şi mişcarea literară nord-moldoveană pe care Lucia Olaru Nenati, căci ea este autoarea cărţii, le-a recuperat cu eforturi greu de imaginat scriind timp de 10 ani la volumul apărut acum. Este vorba despre o a II -a ediţie a „Arcadelor septentrionale” apărută spre finalul anului trecut la Editura Academiei Române în cadrul programului Centenarul Marii Uniri.
Evenimentul a avut loc în Aula Magna a Colegiului Laurian iar cartea şi autoarea le-au fost prezentate elevilor de către istoricul şi muzeograful Gheorghe Median: „Cartea este teza de doctorat a doamnei Olaru, care este doctor în ştiinţe filologice, şi se referă la fenomenul cultural de după Primul Război Mondial. Pentru că uniunea politică a trebuit întărită prin cultură, aşa cum spunea Nicolae Iorga.”.
Laurienii au fost ochi şi urechi la prezentările celor de la Tribună, poate şi pentru că, aşa cum le-a explicat directorul Ioan Onofrei „Istoria acelor ani a Botoşanilor este şi istoria Laurianului”. Este evident că prin păstrarea vie a istoriei de atunci putem să înţelegem cât de frumos se pot ridica botoşănenii atunci când vor şi cum, aşa cum exprimă şi poezia recitată de Nenati în acelaşi context, prin netransmiterea mai departe a valorilor istorice murim şi noi şi înaintaşii noştri. Invitaţi în final de director să scrie şi ei, sau să se ridice ca oameni atât de sus încât să se scrie despre ei în cărţi, elevii din Laurian vor putea împrumuta volumul Luciei Olaru Nenati, autoarea donând bibliotecii câteva dintre exemplarele noii ediţii.
