Cătălina Moisa, o bibliotecară din satul Copălău, judeţul Botoşani, are un hobby mai puţin obişnuit: face mărţiţoare şi tot felul de obiecte ornamentale din căţei de usturoi, legumă pe care o cultivă în grădina proprie.
Satul Copălău, din judeţul Botoşani, este renumit în toată ţara pentru culturile de usturoi. De altfel, această plantă este şi brandul comunei, localnicii lăudându-se cu proprietăţile unicat ale usturoiului de Copălău, produs agricol pe care autorităţile vor să-l facă marcă înregistrată.
Unul dintre cei mai pasionaţi cultivatori de usturoi din Copălău este bibliotecara comunei, Cătălina Moisa, o săteancă de 39 de ani care continuă o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie. Pentru Cătălina Moisa, însă, usturoiul nu este doar o plantă pe care o cultivă şi care-i asigură un venit suplimentar, ci şi un prilej de a se manifesta artistic. Săteanca a inventat un stil unic de artă decorativă bazat pe usturoi. „Îmi place ideea de artă din usturoi. În ultimii ani, am văzut numeroase obiecte ornamentale din hârtie, din flori uscate, din lemn etc., dar din usturoi nu exista nimic“, spune Cătălina Moisa.
Aşa a început să confecţioneze decoraţiuni din usturoi. În 2015, s-a organizat o sărbătoare tradiţională în comună, Festivalul „Sărbătoarea Usturoiului“, dedicată acestui brand local. Ca unul dintre cultivatorii pasionaţi, Cătălina Moisa a participat la festival cu produsele din grădină. Atunci s-a ivit ocazia de a realiza prima decoraţiune din usturoi. Avea deja experienţă de la împletitul cununilor, forma prin care se expune la vânzare usturoiul în Copălău.
„La prima ediţie a festivalului, a fost nevoie de mici ornamente naturale pentru a împodobi cortul de protocol. Cum usturoiul trebuia pus în evidenţă, alături de grâu, busuioc, stejar, porumb, am creat ceva inedit şi imediat a fost apreciat de către invitaţi şi nu numai. Astfel, usturoiul a luat alte forme şi moduri de folosire“, spune Cătălina Moisa. Din momentul în care a realizat primul ornament, s-a declanşat o pasiune aparte pentru decoraţiunile din usturoi. „Îmi vin mereu idei, forme, diferite combinaţii de plante, evident, usturoiul fiind elementul central“, adaugă săteanca. Alături de cei trei copii ai ei, botoşăneanca a căutat surse de inspiraţie şi pe internet, dar nu a găsit nimic.
Ce poţi face
Ornamentele Cătălinei Moisa sunt realizate, pe lângă usturoi, şi din busuioc şi alte plante aromatice, dar şi din flori şi frunze ornamentale. Mai mult, usturoiul este tratat cu lac pentru a nu mirosi, iar ornamentele să poată fi expuse. Din mâinile dibace ale botoşănencei iau naştere tablouri cu diferite personaje, animale, peisaje şi buchete. De multe ori căciulile de usturoi sunt vopsite şi personalizate în cele mai ingenioase moduri, iar botoşăneanca spune că secretul stă în răbdare şi imaginaţie. „Cel mai la îndemână este să-ţi pui imaginaţia la treabă, folosindu-te de materialele de care dispui. Şi apoi evident multă răbdare“, spune Cătălina Moisa. În general, mărturiseşte ea, un ornament mai complicat este confecţionat într-o oră şi jumătate şi este nevoie de mai multe materiale, în special vegetale dar şi sintetice, precum panglici sau alte obiecte ajutătoare.
O parte a ornamentelor realizate de săteanca din Copălău au fost expuse la diferite festivaluri, dar şi în centre comerciale din Botoşani. Mai mult decât atât, a reuşit să uimeasă şi să şi vândă obiectele decorative din usturoi. „Am primit un feedback bun. Oamenii erau oarecum uimiţi că se poate face aşa ceva din usturoi. A fost ceva ce ne-a dat aripi! Majoritatea persoanelor care au avut ocazia să vadă ce ştim noi să facem din usturoi au fost încântate şi impresionate“, precizează bibliotecara. Deşi a început să facă ornamente în 2015, botoşăneanca s-a decis destul de recent să le expună şi să le prezinte. „Iniţial a fost doar dorinţa mea de exprimare. Apoi a venit dorinţa şi a împărtăşi“, adaugă Cătălina Moisa.
Ghiocei din usturoi
Pe lângă obiectele decorative specifice oricărui sezon, Cătălina Moisa a început să facă şi mărţişoare din usturoi. Pur şi simplu se pregătea de 1 martie şi a început să facă o compoziţie cu ajutorul căţeilor de usturoi. A ieşit un ghiocel. Atunci i-a venit ideea de a face mărţişoare din usturoi. „Am transformat usturoiul într-un ghiocel la care am ataşat şnurul lucrat manual, creând astfel un inedit mărţişor“, spune Cătălina Moisa. La făcut mărţişoare, dar şi obiecte decorative, săteanca a început să aibă ucenici. Mai precis, este vorba de şcolarii din comună, interesaţi de această nouă formă de artă. De la 1 februarie, după ce au primit instructajul, câţiva copii, împreună cu bibliotecara satului, au făcut numeroase mărţişoare, evident din usturoi.
„Din toamna anului trecut, am implicat şi copiii din comună la o activitate cu ocazia sărbătorii de Sfântul Andrei. Atunci am avut prilejul de a vedea interesul, dăruirea şi priceperea lor. Cred că le-am insuflat respectul faţă de această legumă ce a adus faima Copălăului. Îi văd că pe zi ce trece se autodepăşesc, îşi perfecţionează unele abilităţi ce le sunt necesare pentru a lucra diferite obiecte. Sunt încântaţi de ceea ce lucrăm pentru că facem lucruri inedite. Toată luna februarie, împreună cu aceşti copii harnici, am confecţionat un număr remarcabil de mărţişoare.
Recordul usturoiului la Copălău
Cătălina Moisa şi soţul ei sunt renumiţi şi pentru o întâmplare demnă de cartea recordurilor. Mai precis, bibliotecara a împletit în anul 2015, pentru Festivalul „Sărbătoarea Usturoiului“ din comună, o cunună de usturoi lungă de 304 metri. Pentru confecţionarea ei, Cătălina Moisa a folosit 300 de kilograme de usturoi şi a muncit aproape trei luni. După ce autorităţile din comună s-au informat la Cartea Recordurilor, realizarea botoşănencei ar fi fost demnă de a intra în galeria recordurilor. Din nefericire, însă, comuna nu şi-a permis aducerea unui expert Guinness Book la Copălău pentru înregistrarea recordului.
Sursa: adev.ro
