A fost, cândva, a treia cea mai mare mănăstire din lume. Avea sute de călugări, greci și români, domenii care se întindeau până la Vatra Dornei și Cotnari și avuții nenumărate. Acum este printre cele mai sărace complexuri monahale din țară.
“Eu când am venit aici, în 1997, cu părere de rău spun… într-o mănăstire de 500 de ani… am făcut inventarul în numai 10 minute!” spune starețul Calinic Chirvase.
Mănăstirea Coșula a fost construită în anul 1532, pe timpul domniei lui Petru Rareș. Răpusă de povara unor vremuri potrivnice, a fost ani de-a rândul școală, spital sau chiar depozit de cereale. Asta după ce odoarele bisericești au fost împrăștiate în lumea largă, odată cu secularizarea averilor mănăstirești.
“Marea bogăție este ceea ce avem acum, ce am mai putut aduna” spune starețul.
Cel care a încercat să readucă Mănăstirea în conștiința publică a fost Nicolae Iorga. El a descoperit, aici, adevărate comori: manuscrise, cărți extrem de valoroase, manuscrisul tradus în limba română al lui Herodot și odoare bisericești, pe care le-ar fi dus la Academie.
“Nicolae Iorga, vizitând Mănăstirea, pe când era prim ministru, am înțeles că a luat ulte obiecte, nădăjduim că vom mai recupera din ce s-a luat” a completat părintele stareț.
Puțini știu că lăcașul de cult, redat destinației inițiale în 1989, este unic în lume datorită Galbenului de Coșula, care predomină în pictura exterioară și interioară, similar albastrului de Voroneț. Și asta pentru că ani la rând s-a văruit și tencuit chiar peste pictura originală în stil grecesc, pe care experții au descoperit-o intactă. S-a păstrat ca prin minune!
” Pictura este din 1536, de aproape 500 de ani. și se păstrează intactă. Este o minune! “
…Și minunea s-a întâmplat. Însă după 20 de ani de așteptare. Timp în care Casa Egumenească nu a mai putut fi salvată. Este reconstruită însă pe vechea temelie, odată cu consolidarea bisericii, cuhnelor, beciurilor și clopotnitei și refacerii picturii.
10 ani i-au trebuit Starețului Calinic Chirvase să rabde și să aștepte ziua în care autoritățile să găsească bani și pentru Mănăstirea Coșula. Aproape 5 milioane de euro se investesc pentru refacerea Complexului Monahal, prin Programul Operațional Regional.
“Venim de 14 ani, a fost o mare muncă, o luptă, mai bine spus, pentru a ajunge la stadiul acesta. Ne bucurăm că va arăta cât de cât civilizat, în primul rând!“a spus o enoriașă.
Autoritățile speră ca în această toamnă lăcașul de cult să fie redat circuitului turistic.
“Interesul nostru este ca Mănăstirea Coșula să fie o bijuterie în ceea ce privește restaurarea, picturile, formele de pictură care se găsesc, este ceva deosebit. Depunem toate eforturile să finalizăm lucrările la timp. Eu chiar mi-am propus și am vorbit și cu părintele stareț: luna viitoare, în iulie îi duc pe domnii consilieri la Coșula nu întâmplător, pentru că s-ar putea să mai fie nevoie de niște sume suplimentare ca să finalizăm restaurarea. Să vadă domniile lor pentru ce voi veni în plenul consiliului în care eventual să solicităm fonduri suplimentare. Încercăm să găsim sume din economiile care sunt la proiect… la Coșula avem vreo 15 miliarde lei vechi cheltuieli neeligibile. S-ar putea să nu ne ajungă!” a declarat Gheorghe Sorescu, președintele Consiliului Județean Botoșani.
IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, declara, anul trecut, la Botoșani, căastfel de lucrări de impun de urgență și la Mănăstirile Bârnova, din Iași și la Tazlău, în județul Neamț, însă implicarea autorităților este mai mult decât necesară.
“Timpul trece și peste oameni și peste clădii! O clădire monument istoric necesită o atenție cu totul deosebită! Există o responsabilitate primă a bisericii, dar o responsabilitate a Guvernului sau a comunității locale. S-au mai reușit anumite lucruri frumoase, cum este Mănăstirea Coșula, care începe să prindă contur… “ a declarat IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
