Își pun sănătatea în pericol, dar sunt convinși că procedează corect pentru că așa făceau și părinții lor. Țăranii folosesc gunoiul de grajd ca îngrășământ pentru culturi, însă nu știu că depozitarea acestuia pe terenurile agricole mai devreme de 4 luni de la colectare afectează în mod direct sănătatea plantelor și a populației, datorită substanțelor toxice rezultate din descompunerea acestui tip de deșeu.
Toxinele generate de aceste reziduuri animale introduse necontrolat în mediul înconjurători și cu care țăranii fertilizeaza solul ajung în pânza freatică și favorizează îmbolnăvirea cu Salmonella și E. Coli, tuberculoză, tetanus, giardioză, antrax, leptospiroză și alte boli grave.
Și asta nu e tot! Gunoiul de grajd este principala sursă de infestare cu nitriți și nitrați.
“S-a constatat că există o poluare cu nitriți și nitrați din surse agricole, mai exact din cauza gunoiului de grajd depozitat necorespunzător, dar și din cauza lipsei canalizării. Întreg județul Botoșani este declarat vulnerabil la poluarea cu nitriți și nitrați, care vin și din surse agricole, mai ales în mediul rural.”spune directorul Agenției Pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani, Eugen Mateciuc.
Normele europene impun construirea de platforme de depozitare temporară a acestor deșeuri. În județul Botoșani există o singură platformă, construită în orașul Ștefănești. Investiția de 1,2 milioane de euro a fost posibilă datorită fondurilor asigurate de Banca Mondială.
“ Aceste dejecții trebuie depozitate pe platformă betonată, în nici un caz direct pe sol. Până ajung să fie benefice pentru sol, să fie compost, aceste scurgeri pot ajunge în pânza freatică și o poluează. Ar trebui ca fiecare comună să aibă platforme de deversare a dejecțiilor animaliere. Iar gospodarii pot să împrăștie gunoiul după anumite reguli: înainte de toate se face analiza solului, un studiu care trebuie efectuat de specialiștii Oficiului Județean de Pedologie, trebuie respectată o anumită cantitate, raportată la suprafață, etc. Gunoiul de grajd nu se dă la întâmlare!” adaugă directorul Agenției Pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani, Eugen Mateciuc.
Doar marii fermieri pot fi sanctionați, pentru că legea îi obligă să dețină platforme betonate de depozitare. Gospodarii ajung în atenția autorităților doar dacă sunt reclamați.
