Un drum naţional din nordul extrem al României, asfaltat pentru prima dată în această vară, nu a rezistat traficului nici măcar trei luni. La scurt timp după recepţia lucrărilor au început să apară gropile în asfalt. Nici măcar intervenţiile ulterioare ale drumarilor nu au reuşit să rezolve problema. Din contră, pentru localnici drumul arată mai rău ca la început. În loc să fie reasfaltate, gropile au fost astuptate cu pietriş.
Drumul 24 C, care leagă comunele nord-botoşănene, Manoleasa de Rădăuţi Prut, a rămas celebru în istoria ultimilor 30 de ani, ca singurul drum naţional de pământ din România. După deceniile în care a ţinut topurile naţionale ale ruşinii, şoseaua DN 24 C, a fost în sfârşit asfaltată, la începutul anului 2018.
Pentru cei 36 de kilometri reabilitaţi s-au cheltuit 10 milioane de lei, iar lucrările au durat 7 luni. După un asemenea hei-rupism, la nici trei luni de la recepţia lucrărilor, drumul a cedat. Pe tronsonul Mitoc-Liveni, asfaltul a început să se fărâmiţeze lăsând locul craterelor.
Aproape imediat, în luna octombrie, drumarii au intervenit şi au reasfaltat zona afectată. Nici reparaţiile nu au ţinut prea mult. Adică, aproximativ o lună. Gropile au reapărut. Ultima soluţie aleasă de drumari, a fost şi cea mai neinspirată, stârnind furia localnicilor dar şi a conducătorilor autor. Pur şi simplu, gropile de pe drumul asfaltat acum trei luni, au fost umplute cu balast. ”Este o bătaie de joc totală. Chiar nu-mi imaginam aşa ceva”, spune un şofer care tranzitează zona.
Povestea tragico-comică a ”drumului ruşinii”
Mai ales odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, DN 24 C a început să fie promovat ca o adevărată ruşine naţională. Chiar şi aşa a mai durat încă un deceniu până când să fie luate măsuri concrete pentru reabilitarea acestei şosele care efectiv era din pământ bătătorit, ocazional acoperită cu balast. Drumul făcea legătura între două comune de pe malurile Prutului, Manoleasa şi Rădăuţi Prut, pe o distanţă de 36 de kilometri, trecând şi prin comuna Mitoc. Practic lega localităţile de pe malul Prutului dar şi restul judeţului de vama de la Rădăuţi-Prut, cu Republica Moldova.
Abia în anul 2017 a fost alocată suma de 10 milioane de lei pentru asfaltarea, în premieră, a drumului naţional 24 C. Lucrările au început în decembrie 2017, iar la începutul anului 2018 a fost turnat şi asfaltul. Lucrările au fost terminate în timp record. Practic în 7 luni DN 24 C a fost asfaltat. Recepţia a fost făcută la începutul lunii august. După numai două luni şi jumătate, la începutul lunii octombrie, drumul proaspăt asfaltat a cedat. Mai ales pe tronsonul Liveni-Mitoc au început să apară gropi. Efectiv, asfaltul se fărâmiţa. ”În numai 200 de metri au apărut trei cratere”, spune un localnic din Liveni.
” Mai bine îl lăsau aşa cum a fost”
Imediat reprezentanţii de la regionala de Drumuri şi Poduri din Moldova s-au sesizat iar echipele de muncitori au fost trimise pe drumul Manoleasa-Rădăuţi Prut, pentru reparaţii. În zona cu gropi, a fost refăcut asfaltul. După numai o lună, însă, în aproape aceleaşi locuri, asflatul a cedat din nou. Localnicii sunt nemulţumiţi şi spun că mai bine ar fi lăsat drumul aşa cum era, de pământ. ”Mai bine îl lăsa pe acela de ţară, că ăstai mai rău ca acela de ţară. ”, spune o femeie din Liveni. Ei bine, de această dată, spun localnicii, soluţia aleasă de drumari a fost şi mai revoltătoare pentru aceştia. Practic, au venit şi turnat balasat în gropi. ”La iarnă o să fie dezastru”, spune convins un alt sătean.
Soluţii proaste pentru un drum tranzitat de utilaje grele
Specialiştii în drumuri spun că soluţia aleasă pentru asfaltarea acestui drum a fost proastă. Nu ar fi de vină constructorul care a respectat proiectul ci aceia care s-au gândit la acest tip de asfalt. Practic, este vorba despre o îmbrăcăminte asfaltică uşoară, cu un strat de asfalt de aproximativ 5 centimentri. În aceste condiţii drumul care este intens tranzitat de autocamioane dar şi de tractoare şi combine, având în vedere specificul exclusiv agricol al zonei, şoseaua a cedat şi cel mai probabil va ceda în continuare. ”O lucrare pe care Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri a inventat-o cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare. Din câte ştiu eu, acolo s-a pus un strat de 7 centimetri, în condiţiile în care la un drum comunal pe care-l modernizăm acuma straturile asfaltice sunt minim 10 centimetri.”, spune Cristian Achiţei, inginer constructor specializat în drumuri dar şi deputat de Botoşani.
Sursa: adev.ro
