LOCAL | FOTO- REPORTAJ: Usturoiul, seceta si moldovenii

Si-au facut case, si-au cumparat pamant sau masini din banii castigati pe usturoi, cea mai cultivata planta din zona care i-a ajutat, zeci de ani, sa supravietuiasca.  Acum, copiii lor stau cu smocurile in batatura, deoarece catelul mic si iute a fost invins de caciuliile mari si albe din China, Turcia sau Republica Moldova, modificate genetic, care au invadat piata si hipermarketurile, unde taranii nu au acces. Investitorii s-au retras, iar firmele de achizitii nu s-au mai aratat interesate, desi potential economic exista. Faima localnicilor, de cei mai mari cultivatori de usturoi din tara, se pastreaza, insa, si in aceste conditii.

Nu exista pamant mai bun pentru usturoi ca in Copalau. Oamenii locului au stiut asta in urma cu cateva secole, cand au inceput sa cumpere hectare intregi de teren si sa il cultive cu aceasta leguma care s-a dovedit extrem de banoasa in timp. Au semanat si grau, si porumb, insa usturoiul le-a asigurat traiul. Asa s-a nascut in judetul Botosani „Tara Usturoiului”.

“La Festivalul, aucm cativa ani, s-a testat cel mai bun usturoi din lume. Este al nostru, din Copalau. Pentru ca ne ajuta terenul, e cel mai potrivit pentru usturoi!” spune o producatoare.

Practic, usturoiul a contribuit, dintotdeauna, la bunastarea comunei. Unii si-au luat case, masini si terenuri agricole de pe urma comertului cu usturoi, pe care l-au lucrat manual.

“Noi la usturoi muncim de mult, de vreo 15 ani. Practic, astia sunt banii nostri de vara, altfel nu ne-am permite un concediu la mare, o excursie. Avem servicii amandoi, suntem bugetari amandoi, avem trei copii, iar in timpul liber cultivam usturoi. Tot noi mergem la piata sa il vindem. La Bacau! Ne place, este o traditie si in acelasi timp o sursa sigura de bani, dar muncita! “ declara o invatatoare de 36 de ani.

“Asa am crescut, cu usturoi si traim din asta. Am 30 de ari si intr-un an bun scot 2.000 de kg. Acum scoatem saptamanal 100-200 de lei profit. Dar nu avem piata de desfacere! Eu merg la Suceava, intotdeauna, dar drumurile ne usuca de bani, e scum, mai platim taxe si cazare si ajungem acasa cu te miri ce!” mai spune batrana.

Vremurile au trecut si „Europenizarea” aduce, incet, dar sigur, falimentul cultivatorilor din Copalau. Usturoiul nu mai este cautat, nici la piata, nici la poarta, nici macar la jumatate de pret, iar singura sursa de venit pentru 30% dintre locuitorii comunei este pe cale de evaporare, la fel ca si planurile lor de viitor.

“Nu se mai traieste din usturoi. Suprafetele au scazut, plus ca in acest an seceta ne-a afectat foarte mult. Unii au calamitate de la 20 pana la 100% culturile de usturoi! Nu au obtinut productie ca sa poata justifica muca pe un an de zile la usturoi, care nu este deloc usoara!” spune primarul Ciprian Ivanov.

Samsarii din piete, invazia produselor de import, modificate genetic, dar si extinderea culturii in mai multe zone din judet au adus pierderi la fel de mari atat pentru cei care si-au cultivat cativa ari pe langa casa, si pentru cei care au hectare intregi la camp. În anii buni, hambarele sunt pline de usturoi, insa o parte din recolta ajunge, iarna, la gunoi, pentru ca nu exista piata de desfacere.

In acest an, seceta i-a lovit si mai mult pe cultivatorii de usturoi din comuna Copălău. Lipsa apei a afectat ușor dezvoltarea legumei pe care țăranii se tem că nu o vor putea vinde la prețuri care să le acopere munca și asa învinsă de caciuliile mari si albe din China, Turcia sau Ucraina, incomparabile calitativ, care au invadat piata si magazinele. In aceste conditii, brandul nevalorificat oficial al comunei Copalau, dar si al judetului Botosani, este greu de valorificat si pe piata.

In tara usturoiului se impletesc de zor cununi, chiar daca e aproape sigur ca roadele din acest an nu se ridica la pretentiile cumparatorilor care vor marfa frumoasa si nu calitativa.

“Avem si la 2 lei, si la 3 lei, si la 5 lei si la 8 lei… depinde cat e de mare si ce cantitate are. Mai negociem…dupa buzunarul omului. Numai ca toata lumea cauta  usturoi mare, insa acum, din cauza secetei, a iesit mai mic decat era si nu mai este atat de calitativ. Si asa usturoiul de aici e mai mic decat cel din comert… Oamenii vor mare, asa ca nu stiu cum l-om vinde. De bun e bun, se munceste bine, dar e greu de vandut! ”

Mirodenia moldoveneasca a ajuns celebra in toata tara si chiar peste hotarele ei, datorita festivalului Usturoiului, care va fi reluat in aceasta toamna, dupa ani lungi de pauza. Atat de celebra incat a atras si un investitor strain. Spaniolul care a investit, acum aproape 10 ani, s-a retras. Nici Asociatia Usturoiul Copalau , infiintata acum 4 ani, nu a reusit sa ii ajute pe fermieri. Descurajati de lipsa de desfacere, taranii au cultivat doar 15% din suprafata arabila cu usturoi si nu renunta, chiar daca merg in pierdere. Sutele de tone nu pot fi valorificate altfel decat în sistem en-gross. Numai ca niciun intreprinzator local nu a avut o initiativa de a se angajat intr-o astfel de afacere.

De ani de zile, aproape la fiecare poarta de la drumul european exista cate o taraba improvizata. Vanzarea merge prost, dar asigura supravietuirea. Solutii ar fi, spun micii fermieri.

“Inainte venea cineva si facea contracte, il lua de acasa. Il dadeam cand inca era verde. Ne luam de-o grija, primeam un ban gramada, intelegeam ceva. Acum e greu, mergem noi la piata, insa pierdem mult…Nu ne putem asocia, ca nu avem cu cine… toata lumea cauta sa profite! Ar fi ca la CAP, cand munceam pe branci si primeam putin…”

“Importuri au fost si vor fi intotdeauna! Numai ca de noi depinde, daca vom continua sa cultivam si sa ne tinem de aceasta cultura, sa nu lasam concurenta sa ne omoare. Iar oamenii poate vor invata sa manance sanatos!”

Salvarea traditionalului usturoi de Copalau este, de cativa ani, la stadiul de proiect. Devenit un brand al judetului, se doreste ca acesta sa fie omologat si scos in lume, alaturi de gustoasele produse traditionale romanesti, naturale 100%.