LOCAL | FOTO-REPORTAJ: Seceta a lovit serios agricultorii botoșăneni, iar ploile așteptate cu sufletul la gură nu vor salva în totalitate culturile deja compromise
Soarele a pârjolit pășunile și a sorbit din pământ și ultima rezervă de apă. Fântânile au secat, iar plantele s-au uscat înainte de a ajunge la maturitate. În sudul și centrul județului Botoșani parcă a venit toamna. Porumbul e pe jumătate uscat, iar cel verde nu a mai dat rod. Nu va mai ajunge în hambare, pentru iarnă. Însă e bun și acum, pentru animalele care oricum nu mai găsesc hrană pe câmp.
“Tai cocenii la vițel! E verde… dar dacă nu s-a copt…numai a pornit boabele și s-a uscat complet. Încă e bun pentru vițel. Am 66 de ani și așa secetă n-am mai prins…”
“Apă avem o dată pe săptămână, noaptea, vreo două ore. În fântână este puțină, ajunge doar pentru noi, în casă. Dar ca să mai vină altul, nu….Nu udăm, că nu avem cu ce! Numai dacă curge de la Dumnezeu, avem! Dacă nu, nu!”
Disperați, oamenii au recurs la toate metodele posibile pentru a-și salva culturile. Au suprasolicitat rețeaua publică de apă până la ultima picătură.
“Stăm foarte prost cu apa. Sunt zile stabilite când putem și noi pompa. Nu reușim întotdeauna să asigurăm populației apa. Nu e rea voință, e din cauza secetei. Omul… îl doare sufletul când vede că se usucă totul în grădină și inevitabil dă drumul la apă, chiar dacă este apă menajeră nu pentru irigații… ” spune Ciprian Ivanov, primarul comunei Copălău.
Pe câmpuri nu mai există sisteme de irigații. Cine a fost interesat, a investit și și-a construit. Însă seceta i-a determinat și pe ei să fie zgârciți cu apa.
“S-a compromis tot! Porumbul e uscat, usturoiul, ce am recoltat până la jumătatea verii, așa cum îl vedeți, necalitativ, cartofa…la pământ: mică și rea!” se plânge o bătrână din Copălău, cultivatoare de usturoi.
“Tot am făcut economie pentru apă, pentru sere. O scot din pământ, dar nu pot uda afară. Mi-am făcut sistem propriu de irigații, cu fântână adâncă de 14 metri, cu hidrofor…am investit 15.000 de euro. Consm peste 20 de metri cubi de apă pe zi, nu mi-aș permite de la robinet… și asta e la cota de avarie, nu cât ar consuma. Plantele sunt mari și tocmai acum au nevoie de apă. Dar… facem economie!” mărturisește un tânăr care a investit toți banii câștigați în străinătate pentru a-și dezvolta o afacere pe cont propriu în domeniul legumicol.
Pompierii au fost solicitați să transporte apa cu cisternele, iar această operațiune s-a făcut cu prioritizare pentru comunele cu cele mai mari probleme.
“De la începutul lunii iulie, ISU Botoșani a efectuat 67 de transporturi de apă menajeră și pentru adăpatul animalelor către comunitățile locale” a raportat, în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, col. Radu Anton, șeful ISU Botoșani.
Cele mai multe transporturi de apă au fost efectuate în comuna Hilișeu Horia unde nu există deloc sursă de apă, dupa ce râul Jijia a secat la intrare, dar și în comunele Dângeni, Vorona și Mihăileni.
De trei zile plouă la Botoșani. Însă este nevoie de multă apă pentru refacerea deficitului din sol, spun specialiștii.
“Sunt afectate culturile de primăvară și e aproape imposibil să fie salvate. Poate floarea soarelui să se mai îndrepte… Precipitațiile prognozate, dacă vor fi pe întregul areal al județului, vor contribui la crearea patului germinativ pentru culturile care urmează să fie înființare în toamnă” a declarat Cristian Delibaș, directorul Direcției Județene pentru Agricultură și dezvoltare Rurală Botoșani.
Un bilanț provizoriu arată că seceta a lovit mai mult de o treime din suprafața cultivată a județului, în special culturile de porumb, soia, floarea soarelui și cartof . Peste 140.000 de hectare sunt compromise total sau parțial.
Fermierii spun că efectele secetei vor fi vizibile inclusive la toamnă, în prețurile produselor pe care au de gând să le scumpească.
