Punctul vamal de la Racovăţ, cel care face legătura cu Ucraina, poate fi traversat doar ca în Evul Mediu, adică la pas. Vama a fost închisă în urmă cu patru ani pentru modernizări, dar nici până astăzi nu îndeplineşte normele Uniunii Europene şi nu poate fi tranzitată de maşini cu marfă.
Vama de la Racovăţ este o nebuloasă a frontierei Româno-Ucrainiene. Situată în judeţul Botoşani, vama a fost închisă în 2010, fiindcă nu îndeplinea normele Uniunii Europene, în primul rând în ceea ce priveşte transportul de marfă. De atunci punctul vamal, deşi vital pentru comerţul zonei de nord-est şi a Botoşaniului cu Ucraina a rămas închis. Culmea au fost alocaţi şi bani, a fost desemnată şi o firmă în urma unei licitaţii pentru a desfăşura lucrări şi chiar s-a pus la punct un proiect. Vama ar fi trebuit să aibă numeroase compartimente pentru diferite tipuri de marfă, un punct fito-sanitar pentru animalele vii sau mărfuri alimentare, dar şi o structură de pază şi triaj modernă.
Firma de la Bacău şi ”tunul” de la vama Racovăţ
Firma care a început lucrările la punctul de trecere, Instal Design din Bacău a luat însă 4 miliarde de lei vechi din cei 320.000 de euro destinaţi reablilitări vămii, a intrat în insolvenţă, în faliment şi a lăsat lucrările neefectuate. Mai mult decât atât firma ca şi funcţionari de la Direcţia Regională Vamală au intrat în atenţia DNA, după această afacere.Mai precis în acest dosar ar fi implicată Liliana Ion, şefa Direcţiei Regionale Vamale Iaşi. Între timp Consiliul Judeţean pentru a sensibiliza Guvernul şi a-i determina să deblocheze fondurile pentru o nouă licitaţie şi continuarea lucrărilor a început să facă drumul ce leagă Botoşaniul de Vama Racovăţ şi apoi porţiunea de la vamă către judeţul Iaşi.
Drumul de 3 milioane de euro ce leagă România de vama inexistentă Lucrările la drum au început în 2011 şi au fost finalizate la sfârşitul lui 2013. Întreaga investiţie de pe tronsonul Cristineşti-Racovăţ s-a ridicat la 3 milioane de euro, bani din fonduri europene. Culmea după finalizarea drumului, dar nu şi a vămii, şefii de la Consiliul Judeţean stau cu frica în sân. În expunerea de motive a proiectului pentru reabilitarea drumului, punctul forte, a fost utilitatea acestuia în dezvoltarea realţiilor economice dintre România şi Ucraina. Însă fără punct de trecere, nu există nici relaţii economice în zonă, iar drumul nu are nicio utilitate din punctul de VEDERE al europenilor. În aceste condiţii oamenii din executivului judeţului se gândesc că la anul când va veni din nou Curtea de Conturi în control vor fi nevoiţi să dea cei 3 milioane de euro înapoi. ”Este o situaţie delicată. Noi am făcut acel drum cu gândul că se face şi vama. Fără vamă nu are utilitate şi riscăm la anul să dăm banii înapoi. Intră Consiliul Judeţean în faliment pe zeci de ani”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Sorescu.
La graniţa Uniuniii Europene trecerea graniţei se face ca în Evul Mediu
În această vară, tot o firmă din Bacău s-a întors să execute ceva din lucrările rămase. După o lună nici aceştia nu s-au mai prezentat la reabilitat vama. Prefectul este însă hotărât să deschidă punctul vamal în orice condiţii. Propriu-zis dacă altfel nu se poate, fără camioane şi maşini, reprezentantul Guvernului anunţă senin că graniţa va fi trecută ca acum 300 de ani, adică la PAS. ”În toamnă deschidem vama de la Racovăţ. Nu ştiu când exact dar o deschidem. Accesul prin vamă se va face la pas. Va fi permis micul comerţ de frontieră”, spune prefectul Costică Macaleţi. Un funcţionar şugubăţ din Prefectură a precizat că ar fi voie eventual şi călare pe cal. Între timp lucrările la vamă trenează. Prefectul Botoşaniului susţine că ar fi purtat discuţii la nivel înalt şi a primit promisiuni că situaţia va fi deblocată.
Sursa: adev.ro
