Crăciunul pe stil vechi adună în bucurie comunitatea lipovenească de la Botoșani, care este cea mai mare din Moldova. Rușii lipoveni sunt adevărați păstrători ai credinței, ai tradițiilor străvechi, sunt oameni care prețuiesc cu rigoare sărbătorile, dar pentru Nașterea Domnului se pregătesc într-un mod aparte.
Înainte de Crăciun, lipovenii ţin post riguros, timp de 40 de zile, de curăţire a trupului, dar mai cu seamă a sufletului. Carnea lipseşte cu desăvârşire din alimentaţie, iar în unele familii copiii nu au voie să bea nici lapte. „De obicei, mama este cea care transmite copiilor puterea credinţei. De când ne ştim, ţinem un post aspru, în aşteptarea Crăciunului, dar nu mai aspru decât cel al Paştelui. Nu este greu deloc când ai credinţă. Ţin minte că atunci când eram mic copil, mama nu îmi dădea voie să beau nici lapte. În ziua de azi se mai dau copiilor produse lactate, dar unele familii nu au fac concesii”, a spus Vladimir Sosoi, un membru important al comunităţii lipoveneşti din Botoşani. Post riguros Regulile Postului Crăciunului nu sunt încălcate nici măcar cu ocazia Revelionului care pentru ceilalţi deja a trecut, dar pe care lipovenii îl sărbătoresc în felul lor. Pentru a nu cădea pradă tentaţiilor, lipovenii nu petrec şi rămân acasă, în faţa televizorului. „Evităm aglomeraţia. Nu este bună. Renunţăm la artificii, le vedem la televizor”, a spus şi d-na Ştefania Sosoi, fostă învăţătoare, un etalon de corectitudine în comunitatea lipovenească din Botoşani.
Dimineaţa lui Crăciun
Ajunul Crăciunului nu există în tradiţiile religioase ale ruşilor lipoveni. Prima zi a sărbătorii, 7 ianuarie, începe cu evlavie, cu smerenie. Primul lucru pe care îl fac membrii comunităţii este de a merge la slujba oficiată la Biserica Lipovenească, de la care nu lipseşte nimeni. „Ne pregătim special ca să mergem la biserică în ziua de Crăciun. Bărbaţii îşi pun cele mai bune haine. Femeile trebuie obligatoriu să poarte o fustă lungă, mânecile acoperite şi neapărat batic. La noi se poartă şalurile înflorate. Pe sub şal, purtăm obligatoriu o podoabă”, a spus Ştefania Sosoi. Atenţi la ţinuta vestimentară Sbornikul, o bonetă care strânge părul femeilor căsătorite, nu are voie să lipsească din vestimentaţia de sărbătoare. Cusută de persoane specializate în astfel de obiecte, podoaba plină de mărgele tubulare şi mărunte face diferenţa în rândul comunităţii dintre femeile căsătorite şi domnişoare. Ca o regulă moştenită din vechi-străvechi, podoaba trebuie să iasă în evidenţă de sub baticul înflorat. Rugăciunea ţine patru ore, după care începe sărbătoarea Crăciunului.
Colindul
Întorşi de la biserică, ruşii lipoveni cântă un colind în faţa unei icoane din casă în limba slavonă, de fapt singurul colind care există în tradiţiile strămoşeşti, în care adună toată credinţa acumulată în suflet. Peste zi, grupuri de tineri, de la copii de şapte ani până la cei aflaţi la vârsta căsătoriei, se perindă pe la casele din comunitate şi rostesc acelaşi colind, pentru ei, spre deosebire de cei maturi, cântarea având în plus şi o conotaţie pecuniară. „Ca o paralelă între Crăciunul din vremea când eram copil, acum nu mai sunt atât de multe grupuri care vin să colinde, cu toate că de mici, copiii sunt învăţaţi să vorbească ruseşte şi să cânte colindul nostru tradiţional”, ne-a mai spus dna Ştefania Sosoi.
Masa de Crăciun
Un alt moment preţuit este masa de Crăciun, de pe care nu lipsesc bucatele tradiţionale. Cozonacul poate să lipsească, fiind obligatoriu doar la Paşte, dar carnea de porc trebuie să fie la loc de cinste. „Porcul se taie odată cu toată lumea, dar anul acesta l-am tăiat de pe listă. Acum este plină piaţa de carne şi nu are rost”, este de părere Vladimir Sosoi. La felul întâi se servesc răcituri din carne de pasăre, în care, în unele familii, se adaugă şi puţină carne de vită. Dacă felul doi, sarmalele din carne de porc, este unul obişnuit, jarcovia este eticheta comunităţii lipoveneşti. Mâncarea tradiţională a ruşilor lipoveni, făcută din castraveţi muraţi şi carne de porc, a stârnit curiozitatea tuturor celor care au gustat-o. De pe masa de Crăciun nu lipseşte lapşaua, care se face din zeama de la carnea fiartă de pasăre şi tăiţei de casă. Vinul este nelipsit de la masă, dar şi ţuica este la loc de cinste.
Vine Moş Crăciun
Bradul de Crăciun, bucuria celor mici este nelipsit din casele fiecăruia. Împodobit „ca la carte”, pomul de Crăciun reprezintă la rîndul său un simbol al tradiţiei în comunitatea lipovenească. „Îmi amintesc că mama ne împodobea un brad în fiecare an. Şi nu erau instalaţii ca acum, se puneau lumânări pe suport şi tot felul de dulciuri”, îşi aminteşte Vladimir Sosoi. „Eu sunt Moş Crăciun pentru toţi de pe aici, de prin zona asta. Şi anul acesta am fost solicitat să-mi pun costumul şi să aduc daruri la copii”, a mai spus capul familiei Sosoi, mândru de misiunea sa. Cu toate că primesc păpuşi sau jucării, copiii lipovenilor nu cred în Moş. Aşa au fost învăţaţi. Cu toţii cred în Dumnezeu.
Sursa foto: www.gazetadenavodari.ro
