LOCAL | Bilanţul activităţilor desfăşurate de poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi în anul 2018 – FOTO

În data de 11 februarie a.c., la sediul  Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi  a avut loc evaluarea activităţilor desfăşurate în anul 2018, în prezenţa doamnei chestor de poliţie Tatiana Ivan – împuternicit adjumct al inspectorului general al Poliției de Frontieră Române, reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi a şefilor  celorlalte instituţii care colaborează cu Poliţia de Frontieră.
În anul 2018, personalul  Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere.

În derularea activităţilor, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi a vizat îndeplinirea următoarelor atribuţii specifice:

• coordonare, control şi răspundere pentru întreaga activitate a structurilor subordonate cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, respectării regimului juridic al frontierei de stat;
• implementarea unitară a Concepţiei Poliţiei de Frontieră Române cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, a prevederilor Instrucţiunilor de aplicare a Regulamentului C.E. nr. 399 / 2016 şi a celorlalte acte normative incidente naţionale şi europene;
• dispunerea eficientă a forţelor, echipamentelor şi mijloacelor de mobilitate deţinute, în funcţie de situaţia operativă existentă de la nivelul unei frontiere şi analizele de risc;
• cooperarea eficientă cu instituţia similară din statul vecin, în baza documentelor bilaterale de colaborare încheiate;
• gestionarea, din punct de vedere al resurselor umane, logistice şi financiare, a activităţii structurii.

 

REALIZĂRI ÎN DOMENIUL PROPRIU DE COMPETENȚĂ:

 

Valori de trafic

În anul 2018, prin punctele de trecere a frontierei din zona de competenţa a I.T.P.F. Iaşi au tranzitat frontiera aproximativ 9.250.000 de persoane, cetăţeni UE si non-UE, atât pe sensul de ieşire, cât şi pe sensul de intrare, precum si  2.800.000 de  mijloace de transport.

În scopul asigurării unui climat de siguranţă şi ordine publică în zona de competenţă şi în punctul de trecere a frontierei, precum şi al fluidizării traficului de călători şi marfă, conducerea Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontieră Iaşi a dispus următoarele măsuri:

• asigurarea unei supravegheri sporite a frontierei de stat, prin aplicarea măsurilor legale pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere;
• derularea unui control operativ şi civilizat, sens în care s-au dispus măsuri de suplimentare a personalului care-şi desfăşoară activitatea la controlul documentelor şi de creştere a numărului arterelor de control din punctele de frontieră, după caz;
• promovarea şi asigurarea climatului de ordine şi disciplină, aplicarea consecventă a normelor deontologice specifice instituţiei, în scopul respectării drepturilor şi libertăţilor legale ale cetăţenilor, pentru prevenirea oricăror acte de abuz sau corupţie;
• optimizarea relaţiilor de conlucrare şi colaborare cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine, precum şi cu administraţia publică locală, pentru rezolvarea, în comun, a problemelor turiştilor, dar şi ale localnicilor;
• menţinerea în stare de operativitate a tuturor mijloacelor de comunicaţii şi informatică, pregătirea personalului din subordine în vederea asigurării intervenţiei rapide în zona de competenţă, pentru rezolvarea situaţiilor deosebite şi fluidizarea fluxului la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră Române.

 

Fapte ilegale constatate la frontieră

În perioada analizată  au fost constatate 5.461 de fapte ilegale dintre care: 2.342 de infracțiuni și 3.119 de contravenții, valoarea sancțiunilor contravenționale fiind de peste 1.601.825 de lei.

 

Combaterea migraţiei ilegale

Dotările cu tehnica de supraveghere atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, fixe sau mobile, dar şi mijloacele de mobilitate terestră şi pe apă, au făcut posibilă intervenţia promptă şi rapidă a tuturor echipajelor poliţiei de frontieră.  Migrația ilegală se poate manifesta sub diverse forme:

1. trecerea ilegală peste frontiera de stat, prin locuri nepermise;
2. folosirea de documente / vize false ori falsificate.

 

1. În anul 2018, au fost înregistrate 23 de cazuri în domeniul migraţiei ilegale, fiind descoperite în total 59 de persoane care au încercat să treacă ilegal frontiera. În toate cazurile s-au întocmit lucrări penale, respectiv s-a colaborat cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine, în vederea punerii în aplicare a Acordurilor de readmisie.

Pentru frontiera cu Ucraina, în ceea ce priveşte modul de operare a reieşit că migranţii au trecut ilegal frontiera de stat pe jos, în grupuri, ghidaţi de călăuze, având în vedere specificul graniței dintre Ucraina și România (zonă împădurită, fără puncte de trecere deschise traficului internațional). Intenţia migranţilor era să se deplaseze spre Bucureşti, aspect stabilit atât pe baza declaraţiilor cât şi din studierea documentelor/înscrisurilor descoperite asupra lor.

 

1. În anul 2018 au fost înregistrate nouă cazuri de fraudă documentară, fiind reţinute documente de călătorie aparţinând statelor UE false, respectiv au fost situaţii în care au fost folosite documente de călătorie ce aparţineau altor persoane (substituire de persoană). Punctele de trecere unde au fost descoperite astfel de cazuri sunt Sculeni rutier, Albiţa rutier şi Oancea .

 

Contrabanda și infracțiunile conexe

În anul 2018, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu inspectorii vamali ori reprezentanţi ai altor instituţii abilitate – au fost constatate 503 infracțiuni de contrabandă şi au reţinut în vederea confiscării peste 892.000 de pachete ţigări de contrabandă, în valoare de peste 5,5 milioane de lei.

Traficul cu ţigări de contrabandă continuă să reprezinte una dintre principalele manifestări ale infracţionalităţii la frontiera cu Republica Moldova şi Ucraina.

În majoritatea cazurilor, ţigările de contrabandă au fost depistate atât în punctele de trecere ale frontierei, ascunse în mijloace de transport, cât şi în zona de competenţă, pe comunicaţiile din apropierea frontierei.

Tendinţa de introducere în România, în mod ilegal, de ţigări şi produse din tutun se manifestă relativ uniform pe toată zona de competenţă, atât la frontiera verde cât şi prin punctele de trecere a frontierei de stat.

Modul de operare şi tipologiile infracţionale manifestate ca fenomen al contrabandei/evaziunii fiscale îl constituie:

–  introducerea în ţară a ţigărilor disimulate în mijloacele de transport în locuri special amenajate;

–  introducerea în ţară de ţigări prin alte locuri decât cele destinate controlului vamal;

–  comercializarea ilegală a ţigărilor nemarcate sau marcate cu timbre false.

În punctele de trecere a frontierei, poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi acţionează pentru combaterea fenomenului infracţional transfrontalier împreună cu lucrători vamali din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Tendinţa în punctele de trecere a frontierei este de a introduce ţigările în România, fie disimulat, ascunse în interiorul altor produse permise la intrare sau pentru care există documentele necesare, în genţi cu fund dublu, disimulate pe corp sau ascunse în autovehicule ale căror caracteristici tehnice existente din fabricaţie sunt modificate artizanal sau special confecţionate (bara de protecţie, roata de rezervă, rezervor, banchete, portiere, cauciucuri, lonjeroane), urmând a fi distribuite şi comercializate în oraşele limitrofe frontierei de stat sau în diferite zone din ţară.

Numărul ţigaretelor descoperite în punctele de trecere folosind aceste metode de introducere diferă de la câteva sute de ţigarete la câteva zeci de mii.

În toate situaţiile când sunt descoperite spaţii special amenajate în care sunt ascunse ţigarete cu scopul de a fi introduse in ţară, mijloacele de transport folosite, sunt confiscate, indiferent de cantitate.

La frontiera verde există în preocuparea unor grupuri infracţionale colectarea din zona de frontieră şi ulterior scoaterea acestora din zona de competenţă a poliţiei de frontieră, fiind transportate în centre urbane aglomerate pentru comercializarea ilicită a acestora. Pentru a împiedica deconspirarea activităţilor infracţionale pe care le efectuează, cetăţenii moldoveni, care au preocupări infracţionale îşi iau o serie de măsuri: folosesc diverse cartele telefonice prepay pe care le aruncă după efectuarea unui transport de ţigări, îşi schimbă sau îşi înmatriculează frecvent autoturismele folosite pentru a transporta mărfurile de contrabandă, schimbă frecvent locurile de depozitare a ţigărilor şi rutele de deplasare, folosesc diverse persoane(antemergător) care au rolul de a verifica dacă pe traseul de deplasare există patrule ale poliţiei de frontieră.

Astfel, acest fenomen este prezent în zona de competenţă manifestându-se transfrontalier, cantităţile de ţigări de contrabandă fiind introduse, de regulă, prin trecerea ilegală a frontierei de stat, respectiv prin traversarea râului Prut cu barca, pe timp de noapte, de către cetăţeni ai R. Moldova. Ulterior, acestea sunt preluate de către cetăţeni români care îşi justifică prezenţa în zonă prin locul de domiciliu sau prin desfăşurarea unor activităţi diverse (pescuit, munci agricole), fiind transportate în diverse locaţii aflate în zona de frontieră, cu mijloace de transport auto sau animală.

Gradul de implicare al persoanelor care locuiesc în zona de frontieră, în special pe segmentul de transport şi depozitare temporară a acestora se menţine la un nivel apreciabil.  În ceea ce priveşte distribuirea ţigărilor pe piaţă, acesta este apanajul celor care au finanţat şi organizat transporturile de ţigări care de obicei, sunt cetăţeni moldoveni. Aceştia intră legal pe teritoriul României, iar după săvârşirea faptei, preiau marfa de la cetăţenii români cu care au stabilit anterior legături.

Pentru prevenirea şi combaterea contrabandei şi a traficului ilicit cu ţigări poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi vor continua să întreprindă, atât independent cât şi împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în zona de competenţă (intensificarea acţiunilor informativ-operativ, cercetarea calificată a cazurilor înregistrate, fără a se limita doar la captura propriu-zisă, implicarea mai activă a tuturor factorilor responsabili, monitorizarea continuă de către factorii de conducere a tuturor aspectelor ce au legătură cu fenomenul contrabandei) în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în contrabanda cu ţigări, precum şi reţinerii în vederea confiscării ţigaretelor.

 

Traficul ilegal cu auto furate

 

În anul 2018, în urma acţiunilor desfăşurate în punctele de frontieră şi în zona de competenţă, poliţiştii de frontieră ieşeni au descoperit 53 de autovehicule (35 în punctele de trecere a frontierei  şi 18 pe comunicaţii), care figurau ca fiind căutate de autorităţi sau declarate furate în străinătate. Cele mai multe autovehicule au fost descoperite în P.T.F. Albiţa (18) şi P.T.F. Sculeni(12).

Din analizele efectuate, rezultă că traficul cu autoturisme furate este o activitate ilicită ce aduce beneficii financiare substanţiale persoanelor care au ca preocupări acest tip de fapte infracţionale, acestea fiind bine organizate la nivelul mai multor state. Rutele folosite sunt, în general, orientate dinspre ţările vest europene cu finalitate în ţările est-europene.

Pentru identificarea şi indisponibilizarea autoturismelor semnalate ca fiind căutate de autorități sau reclamate ca fiind furate în străinătate, sub supravegherea directă a unităţilor de parchet competente, poliţiştii de frontieră au colaborat cu structurile similare din statele membre UE, realizând un schimb operativ de date şi informaţii, prin intermediul punctelor şi centrelor de contact.

În majoritatea cazurilor, cei care se aflau la volanul maşinilor respective au declarat, pe timpul cercetărilor, că nu ştiau că autoturismele se află în atenţia autorităţilor ca fiind furate, ei fiind doar „cumpărători de bună credinţă”. Alţii au susţinut că au primit o sumă de bani (în general, de până la 500 euro) pentru a transporta mijloacele de transport în ţările est-europene şi, la fel, nu cunoşteau că acestea sunt furate sau implicate în litigii.

În toate situaţiile, conform legislaţiei, pe numele celor implicaţi în traficul cu maşini furate au fost întocmite dosare penale, iar autovehiculele în cauză au fost indisponibilizate la sediile structurilor teritoriale în vederea continuării cercetărilor.

 

Fals și uz de fals

Poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi se confruntă, aproape zilnic, cu persoane participante la traficul transfrontalier care le testează pregătirea pe linia fraudei documentare.

În anul 2018, poliţiştii de frontieră au constatat 489 de infracţiuni fals şi uz de fals şi au descoperit în punctele de trecere 353 de documente false ori falsificate (cărţi de identitate,  paşapoarte, permise de conducere, certificate de înmatriculare, asigurări internaţionale tip carte verde, documente care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice, facturi comerciale ce aveau aplicate ştampile, cu inscripţia TAX FREE, false, alte documente (procuri, vize, certificate de competenţe profesionale, etc.).

În perioada analizată, majoritatea documentelor de călătorie false sau falsificate descoperite nu au fost folosite la controlul de frontieră de către participanţii la trafic, aceştia ascunzându-le în bagaje, colete, plicuri, borsete, portofele, lipite pe corp, în încălţămintea purtată  şi buzunarele hainelor cu care erau îmbrăcaţi. Participanții la trafic încercau să folosească acte false după ce ajungeau pe teritoriul statelor din Uniunea Europeana în vederea obţinerii unor locuri de muncă.

Ponderea documentelor de călătorie false sau falsificate descoperite o reprezintă cele cu însemne similare autorităţilor române. Persoanele, majoritatea cetăţeni moldoveni intră legal în România, în baza paşapoartelor personale valabile, iar pe timpul cercetărilor declară că au achiziţionat documentele false de pe teritoriul Republicii Moldova, plătind sume cuprinse între 50 şi 500 de euro.

De asemenea, tot pe linia fraudei documentare, des întâlnite sunt cazurile în care participanţi la trafic prezintă la control, fie pentru ei (permise de conducere), fie pentru mijloacele de transport cu care se deplasează (certificate de înmatriculare, asigurări internaţionale tip carte verde şi documente care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice, pentru autovehicule înmatriculate preponderent în Bulgaria şi Lituania), documente care nu îndeplinesc condiţiile de formă şi de fond ale celor autentice.

Din cazuistica înregistrată putem concluziona faptul că persoanele, majoritatea cetăţeni moldoveni, au procurat documentele de la conaţionali, plătind sume cuprinse între 100 şi 1.500 de euro.  Motivele care stau la baza acestui mod de operare constau în faptul că persoanele fie nu obţinuseră niciodată dreptul de a conduce, fie pentru că le erau necesare alte categorii pentru a conduce mijloace de transport la volanul căror au fost descoperiţi, sau chiar pentru faptul că aveau permisele de conducere suspendate sau reţinute pentru săvârşirea unor fapte la regimul circulaţiei rutiere.

O contribuţie importantă, în depistarea unor astfel de falsuri, o are colaborarea poliţiştilor de frontieră ieşeni cu lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în punctele şi centrele de contact ce funcţionează la nivelul frontierelor României, prin intermediul cărora se verifică, în mod operativ, documentele ce prezintă suspiciuni de falsificare.

În momentul depistării unor documente false sau falsificate – poliţiştii de frontieră  întocmesc actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunilor comise (fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni).

În scopul prevenirii şi combaterii fraudei în documente, poliţiştii de frontieră folosesc aparatură şi dispozitive de ultimă generaţie, capabile să ajute la descoperirea falsurilor, un exemplu în acest sens constituindu-l comparatoarele video-spectrale care analizează datele din documente în mai multe moduri – lumina albă, ultravioletă, infraroşu şi filtre de culoare.

Datorită vigilenţei şi bunei pregătiri a poliţiştilor de frontieră, frauda documentară, nu constituie un fenomen la frontiera de est a României şi nici nu se întrevede pe termen scurt şi mediu o modificare semnificativă.

 

Prevenirea și combaterea braconajului

Pe timpul acțiunilor specifice desfășurate de polițiștii de frontieră pe linia prevenirii și combaterii braconajului, în anul 2018,  au fost constatate 448 de infracțiuni de braconaj, ocazie cu care a fost descoperită cantitatea de 1.419 de kilograme de peşte, în valoare 15.620 de lei, 28 de bărci în valoare de 47.800 de lei, 454 de plase în valoare de 85.270 de lei, cinci arme de vânătoare  în valoare de 29.200 de lei, 151 de cartuşe de vânătoare în valoare de 906 de lei.