LOCAL | Apariții editoriale 2018 la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu
În anul 2018, Memorialul Ipotești a editat patru volume, cu genericul Colecția Ipotești: Mihai Eminescu, Proză. Geniu pustiu; Mihai Eminescu, Poezii. Poesie/ Gedichte/ Poésies; In honorem Petru Creția; Tabăra de fotografie Ipotești, 2016. Căutându-l pe Eminescu.
Volumul Mihai Eminescu, Proză. Geniu pustiu, îngrijit de Mircea A. Diaconu, este parte dintr-un proiect de reeditare a operei eminesciene și readuce pe masa cititorului una dintre cele mai cunoscute proze ale lui Mihai Eminescu, romanul neterminat Geniupustiu, scris în anii 1868-1870 și publicat postum, în 1903.
Culegerea Mihai Eminescu, Poezii. Poesie/ Gedichte/ Poésies, coordonată de Ala Sainenco și Mihaela Anițului, cuprinde texte poetice eminesciene în limba română, însoțite de traduceri în italiană, germană și franceză. Autorii traducerilor sunt laureați ai Premiului pentru traducere și promovare a operei eminesciene, acordat de Memorialul Ipotești: Geo Vasile – ediția 2012; Christian W. Schenk – ediția 2015; Jean-Louis Courriol – ediția 2018. Pe lângă faptul că poate compara de fiecare dată traducerea cu originalul (textele sunt plasate conform principiilor edițiilor bilingve de poezie – în oglindă), cititorul mai are șansa să observe preferințele fiecăruia dintre traducători: Geo Vasile traduce în italiană, cu precădere, sonetele lui Mihai Eminescu; Christian W. Schenk transpune în germană texte antume, cele mai multe devenite între timp și romanțe; Jean-Louis Courriol alege pentru traducerea în franceză atât antume, cât și postume.
Volumul In honorem Petru Creția conține materialele Colocviului de exegeză literară, ediția a II-a, care a avut loc la Ipotești pe 13-14 iunie 2018 și și-a propus, cum remarcă Ala Sainenco în Nota editorului, „să evoce personalitatea lui Petru Creția, să-i interpreteze opera, să identifice contribuția sa – pe care o considerăm esențială – în domeniul eminescologiei”.
Cartea conține comunicările participanților la cele două secțiuni ale colocviului. În articolul Petru Creția și ediția ideală Eminescu, Mihai Zamfir enumeră „înfăptuirile excepționale ale eminescologului”. Mircea A. Diaconu propune o analiză punctuală a „ideilor” și „trăirilor” din Testamentul unui eminescolog, intitulată Să recitim Testamentul unui eminescolog de Petru Creția. Ioana Bot, își îndreaptă atenția, într-un comentariu incitant – Cine-i acel ce spune povestea…? –, asupra „celui care «spune povestea…» operei eminesciene, adică a celui care orientează receptarea și, deci, parcursul cititorilor spre sens”, altfel zis, a editorului, iar cei doi editori la care se referă exegeta sunt Titu Maiorescu și Petru Creția. Radu Vancu vorbește despre dimensiunea estetică și cea etică a creației lui Petru Creția în eseul Petru Creția. Literatura ca adevăr. Pompiliu Crăciunescu face un studiu comparativ Demonul realității sau De la Petru Creția la Fernando Pessoa și înapoi. Ioan Pintea îl evocă pe Petru Creția într-un text confesiv intitulat Din dragoste.
Capitolul Intervenții reflectă dezbaterea antrenantă care a avut loc în cadrul Colocviului, implicându-i pe exegeții și scriitorii menționați mai sus, dar și pe Vasile Spiridon, critic literar, Jean-Louis Courriol și Florica Courriol, traducători, Mihaela Anițului, șeful serviciului Cercetare filologică, documentare, editare, promovare al Memorialului Ipotești. Ilustrat cu imagini de la lucrările Colocviului de exegeză, cu reproduceri ale unor ediții Petru Creția, dar și cu câteva pagini facsimilate din manuscrisul Testamentul unui eminescolog, volumul este cu adevărat „un mod de exprimare a recunoștinței față de Petru Creția”, căruia „Centrul Național de Studii Mihai Eminescu îi datorează chiar existența” (Ala Sainenco).
Albumul Tabăra de fotografie Ipotești, 2016. Căutându-l pe Eminescu conține fotografii făcute de participanții la tabăra de fotografie de la Ipotești din 14-17 iulie 2016. Proiectul, coordonat de Constantin Oneaga, cu participarea Clubului Fotografilor Iași și a Clubului Foto FOCUS Botoșani, constă în surprinderea unor imagini „cu locuri din arealul ipoteștean menționate în opera eminesciană”, printre care: casa familiei Eminovici, stâna de pe Dealul Crucii, lacul cu nuferi ș.a. Expresive și realizate profesionist, imaginile din album sunt un elocvent îndemn de a călători pe urmele lui Eminescu și a descoperi locurile care l-au inspirat.
Toate aceste cărți pot fi găsite la Punctul de informare turistică din incinta Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu. 
