Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Tradiţii şi obiceiuri

Dogma şi datina creştină spun că în acest post nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn, şi nici nu se bea vin. Astăzi este LĂSATA SECULUI pentru pos­tul Crăciunului care urmează să înceapă de mâine, 15 noiembrie. Im­portanţa acestui post este dată în primul rând de faptul că se află la un hotar, fiind primul post din anul bi­sericesc care a început la data de 1 septembrie şi ultimul din anul civil care urmează să se încheie la o săptămână după naşterea Domnului. Semnificaţia sa religioasă se leagă de cele 40 de zile pe care le-a petrecut Moise pe Muntele Sinai în aşteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, pe care avea mai apoi să le primească sub forma Tabletelor Legii. Dogma şi datina creştină spun că în Postul Crăciunului nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn şi nici nu se bea vin. În aceste două zile se posteşte până la ora 3-4 după-amiază, timp în care se mănâncă hrană uscată sau legume fierte. Dacă se suprapun zilele de miercuri sau vineri cu o altă sărbătoare importantă, cum ar fi pri­vegherea unui sfânt, atunci se dă dez­legare la untdelemn, vin şi peşte. Dez­legare la peşte mai este şi în sâmbetele şi duminicile din post ce sunt cuprinse între 21 noiembrie, care este Intrarea Maicii Domnului în Biserică, şi 20 decembrie, când este pomenirea Sfân­tului Igantie Teoforul. În această perioadă, după 21 noiembrie, la bise­rică se vor introduce în timpul slujbei Utreniei Catavisiile Naşterii Dom­nului, care se vor cânta până în ultima zi a anului. În anii în care ajunul Crăciu­nului cade în timpul săptămânii, cum se va întâmpla şi anul acesta, atunci se va oficia în ziua respectivă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua praznicului, Sfânta Litur­ghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul cădea într-o sâmbătă sau duminică, slujbele erau inversate.

Tradiţii şi obiceiuri

Una dintre cele mai vechi datini din popor spune că astăzi, de lăsatul secului, trebuie adunate toate resturile de mâncare într-o faţă de masă, inclusiv oasele, şi aruncate spre răsărit deoa­rece se crede că astfel păsările nu vor mai strica ogoarele în anul următor. O altă datină spune că oalele trebuie lăsate cu gura în jos pentru ca oamenii să fie feriţi de pagubă sau de boală, iar dacă vremea va fi călduroasă, atunci primă­vara va cuprinde multe ploi. De altfel, credincioşii cred că ultima zi a postului, 24 decembrie, trebuie să fie ziua cu postul ce mai aspru când acesta se ţine până la înserat, iar atunci se mănâncă doar grâu fiert amestecat cu fructe şi miere. Uneori, postul durează până la răsăritul luceafărului de seară, care simbolizează steaua după care s-au ghidat magii când au găsit ieslea în care s-a născut Mântuitorul.