Localsocial

Județul Botoșani folosit doar pentru tranzit. Majoritatea refugiaților din Ucraina preferă alte destinații – FOTO

În intervalul 1.03.2022, ora 08:00 – 1.03.2022, ora 20:00, prin punctul vamal Stânca, au intrat în România, 676 de persoane, dintre care 6 rămân în Botoșani, 20 rămân în România, iar 650 sunt în tranzit. Totodată, în același interval de timp, prin punctul vamal Stânca, au intrat în România, 171 de autoturisme, dintre care 1 autoturism rămâne în Botoșani, 4 rămân în România, iar restul sunt în tranzit.

În intervalul 1.03.2022, ora 08:00 – 1.03.2022, ora 20:00, prin punctul vamal Rădăuți-Prut, au intrat în România, 1.035 de persoane, dintre care 57 de persoane rămân în Botoșani, 304 persoane rămân în România, iar restul sunt în tranzit. Totodată, în același interval de timp, prin punctul vamal Rădăuți-Prut, au intrat în România, 258 de autoturisme, dintre care, 16 autoturisme rămân în Botoșani, 64 rămân în România, iar restul sunt în tranzit.

În total, prin cele două puncte vamale, 1.03.2022, ora 08:00 – 1.03.2022, ora 20:00, au intrat în România, 1.711 persoane și 429 de autoturisme.

În intervalul, 24.02.2022, ora 08:00 – 1.03.2022, ora 18:00, prin punctele vamale Stânca și Rădăuți-Prut, au intrat în total, 12.427 de persoane și 3.202 autoturisme.

Subprefectul județului Botoșani, Tiberiu Manolache, s-a deplasat astăzi în județ, unde a vizitat mai multe centre locale care pot găzdui cetățeni ucraineni care fug din calea războiului. Domnul Manolache a vizitat centrele din localitățile Cândești, Mihăileni, Dersca, Lozna, Șendriceni, Ibănești, Cristinești, George Enescu.

”Deși astăzi au fost mai puține persoane din Ucraina care au ajuns în județul Botoșani, eforturile noastre continuă pentru optimizarea resurselor disponibile și eficientizare acțiunilor întreprinse de instituțiile cu atribuții în domeniu. Sunt conștient de munca depusă de fiecare angajat din structurile MAI, îi apreciez pe fiecare în egală măsură.

Gândul că putem ajuta niște semeni ne motivează și ne oferă energia să continuăm. În același timp, apreciez deschiderea și disponibilitatea arătate de societatea civilă și de asociațiile neguvernamentale care sunt necontenit alături de oamenii care au nevoie de ajutor în această situație dificilă în care se află și le mulțumesc pentru asta,” a declarat prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă.

Vă reamintim că, la nivelul Instituției Prefectului Judeţul Botoşani, în vederea gestionarii eficiente a acestei situații, funcționează Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției, unde sunt prezenți, 24 de ore din 24, reprezentați ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră, Inspectoratului Județean de Poliție, Inspectoratului Județean de Jandarmi și Direcției de Sănătate Publică Botoșani.

Pentru orice fel de informații legate de cazarea cetățenilor ucraineni, donații, solicitări de sprijin, pot fi apelate non-stop următoarele numere de telefon:

0756.19.27.37

0756.13.13.98

0756.05.55.91

Totodată, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului  funcționează un grup de coordonare a acțiunilor societății civile, mediului privat, organizațiilor naționale, internaționale și instituțiilor guvernamentale.

Platforma ”Ucraina – Împreună ajutăm mai mult” disponibilă la acest link 🔎 https://bit.ly/3K1mb3s poate fi accesată, începând de astăzi, de pe site-ul Guvernului României de către voluntarii și entitățile private care vor să doneze.

Mulțumim societății civile care s-a implicat și continuă să se implice voluntar în ajutorarea celor în nevoie.

Informații suplimentare:

 

Ambasada Ucrainei în România


Cancelaria

Adresa: Bdul Aviatorilor 24, Sector 1, 011862, Bucureşti

Telefon: (0040-21) 230.36.60, 230.36.68; 230 36 71

Fax: (0040-21) 230.36.61

E-mail: [email protected]

Website: www.mfa.gov.ua/romania

Luni-vineri  9.00 – 13.00 și 14.00 – 18.15

 

Secţia consulară

Telefon: (0040-21) 230.36.60

Fax: (0040-21) 230.36.69

E-mail: [email protected]

Program de lucru: Luni-vineri  09.30 – 12.30

https://www.mae.ro/foreign-missions

Cetățenii ucraineni veniți în România sunt admiși și vor fi protejați de către statul român. La intrarea în țară, sunt exceptați de la măsura carantinării, indiferent dacă sosesc din Ucraina sau prin Republica Moldova.

Cetățenii ucraineni pot azil autorităților competente, astfel încât să rezulte că doresc protecția statului român.

Dacă au nevoie de ajutor pe timpul șederii în România pot primi cazare, hrană și servicii medicale gratuite.

Cetățenii ucraineni, care aleg să rămână pe teritoriul României, au drept de muncă în anumite condiții.

Documente necesare cetăţenilor ucraineni pentru intrarea în România:

  • Paşaportul biometric permite intrarea în România, fără viză, pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere.
  • Pașaportul național însoțit de o viză cu două sau mai multe intrări/permis de ședere valabile eliberate de alte state membre UE, de statele SEE sau de Confederația Elvețiană, în scopul tranzitului sau pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere
  • Pașaportul național însoţit de viza de intrare/permis de mic trafic de frontieră/permis de ședere eliberate de autoritățile române valabile, cu respectarea valabilității și a dreptului de ședere stabilite prin respectivele documente.
  • În cazul în care cetățenii solicită azil în România, intrarea în țară se poate face și pe baza altui tip de document de identitate (document de identitate naţional, certificat de naştere etc) SAU pe baza identității declarate, fără un document de identitate, din motive umanitare.
  • Cetățenii ucraineni sunt exceptați de la măsura carantinării indiferent dacă sosesc direct din Ucraina sau tranzitează Republica Moldova.
  • În cazul în care situația de securitate nu permite reintrarea pe teritoriul Ucrainei până la expirarea perioadei pentru care s-a permis intrarea și șederea pe teritoriul României, cetățenii ucraineni au obligația de a se prezenta la cea mai apropiată structură teritorială pentru imigrări.

 

Pașii de urmat pentru obținerea azilului în România

 

  • Cetăţenii străini sau apatrizi primesc accesul la procedura de azil din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral.
  • Cererea de azil poate fi depusă de oricare cetățean străin, care se află pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei.
  • Formularul cerere de azil va fi completat cu datele personale, iar cu ocazia înregistrării veți fi amprentat și fotografiat. Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, inclusiv pașaportul, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.
  • Până la finalizarea procedurii de azil, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român.
  • În cazul în care solicitantul de azil/ beneficiarul unei forme de protecție internaționale se întoarce în Ucraina, se consideră că s-a repus voluntar sub protecția autorităților din țara de origine și din acest moment va înceta asistența oferită de statul român.

 

Servicii medicale

România acorda servicii de asistență medicală cetățenilor din Ucraina care intră pe teritoriul României, în următoarele condiții:

  • Servicii de asistență și îngrijire medicală gratuite similare celor de care beneficiază cetățenii români, pentru o perioadă de 90 de zile, dacă intrarea în România îndeplinește condițiile legale, respectiv, pe baza pașaportului biometric.
  • Cetățenii ucraineni care nu sunt beneficiari ai unei forme de protecție internațională, dar au un drept de ședere legal, vor beneficia de serviciile menționate mai sus odată cu plata contribuțiilor de sănătate pentru veniturile realizate din muncă sau de la data la care depun declarație în vederea plății contribuției de asigurări sociale.
  • Asistenţă medicală primară şi tratament, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament, în mod gratuit, în cazuri de boli acute sau cronice care pun viaţa în pericol iminent, pentru cetățenii care solicită azil în România.
  • Servicii de asistență și îngrijire medicală gratuite similare celor de care beneficiază cetățenii români pentru cetățenii ucraineni beneficiari ai unei forme de protecție internațională care dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

 

Dreptul la muncă

Cetățenii Ucrainei pot obține un loc de muncă pe teritoriul României, în următoarele condiții:

  • În situația în care sunt posesori ai unei vize de lungă ședere acordată în scop de muncă și au intrat pe teritoriul României în baza acestei vize, pot fi încadrați în baza unui contract individual de muncă încheiat pe perioada determinată, pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, fără a avea nevoie de aviz de angajare,
  • După aceste 9 luni, cetățenii ucraineni care doresc să rămână în România pot beneficia de prelungirea dreptul de şedere temporară în scop de muncă, cu condiția obținerii unei unui aviz de angajare în muncă și dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
  • Străinii care solicită o formă de protecție internațională au dreptul de a munci în aceleași condiții cu cetățenii români, după 3 luni de la depunerea cererii, pe toată durata procedurii de azil.
  • Beneficiarii unei forme de protecție internațională au următoarele drepturi:
    • să fie angajați de persoane fizice sau juridice, în aceleaşi condiţii ca cetăţenii români;
    • să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
    • să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România.

 

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button

You cannot copy content of this page