INTERNATIONAL | RAPORT ANTICORUPȚIE – În România, corupţia este o problemă sistemică

Comisia Europeană a prezentat luni un raport în care, pentru prima dată, este evaluată situația corupției în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Conform documentului, Europa pierde anual 120 de miliarde de euro din cauza corupţiei, o sumă aproape egală cu bugetul UE pe un an.Raportul este însoțit de două sondaje de tip Eurobarometru, care măsoară, la nivelul fiecărui stat, percepția corupției de către populație și, respectiv, de către mediul de afaceri.

România și Bulgaria, singurele țări a căror aderare la UE, în 2007, a fost condiționată de continuarea unei monitorizări anticorupție prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, sunt arătate de obicei cu degetul ca fiind „oile negre” ale Europei. Potrivit documentului, în România, corupţia – măruntă sau mare – este o problemă sistemică. Raportul dat publicității la 3 februarie arată însă că și alte țări, inclusiv dintre cele mai vocale atunci când e vorba de criticarea României și Bulgariei, mai au, în materie de anticorupție, lucruri de rezolvat în propria ogradă.

Raportul Comisiei Europene nu face clasamente şi nici nu arată cu degetul o ţară sau alta. Oferă o imagine de ansamblu, care i-a surprins însă chiar şi pe oficialii de la Bruxelles.

Potrivit raportului, în medie, peste trei sferturi dintre europeni au sentimentul că, în țara lor, corupția este larg răspândită.

Unele date, extrem de sensibile, nici nu au mai ajuns în raport. Comisia a decis să nu mai publice şi informaţii privind corupţia din interiorul instituţiilor comunitare.

Următorul raport anticorupție pentru întreaga Uniune Europeană va fi dat publicității peste doi ani.

În România, și așa-zisa corupție mică, și corupția politică rămân o problemă semnificativă. Voința politică de a combate corupția și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsistentă. România trebuie să dea asigurări că rămân în vigoare toate garanțiile necesare în ceea ce privește independența și continuarea investigațiilor nepartizante în cazurile de înaltă corupție, inclusiv în privința oficialilor aleși sau numiți. România trebuie să dezvolte coduri de conduită cuprinzătoare pentru aleși și sancțiuni cu efect de descurajare în cazul practicilor corupte.

Raportul cere consolidarea prevenirii corupției și mecanisme de control pentru achizițiile publice și contractele publice, inclusiv în cazul companiilor deținute de stat sau controlate de stat.

România trebuie să-și sporească eficiența prevenirii și depistării conflictului de interese în rândul funcționarilor publici și să-și ia mai multe măsuri de siguranță când e vorba de alocarea fondurilor publice.

Totodată, României i se cere elaborarea unor strategii care să aibă drept obiectiv reducerea corupției în sectorul îngrijirii sănătății.

93% dintre români (față de trei sferturi, media europeană) consideră că fenomenul corupției este generalizat la nivel național. 25% dintre români – al doilea cel mai înalt nivel din UE – spun că li s-a cerut sau s-a așteptat mită din partea lor în anul în care a trecut (față de 4% media europeană).

Sursa: www.digi24.ro