La primul subiect, elevii primesc două texte la prima vedere pe baza cărora trebuie să răspunde la cinci cerinţe. Pentru a rezolva cerinţele 6 şi 7, elevii trebuie să facă apel la cunoştinţele dobândite. La subiectul al II-lea, elevii primesc, de asemenea, un text istoric la prima vedere, pe baza căruia trebuie să răspundă la şase cerinţe. Primele cinci vizează textul, iar cea de-a şase constă, de obicei, într-o scurtă argumentaţie printr-un fapt istoric a unei afirmaţii. La subiectul al treilea, elevii trebuie să redacteze un eseu pe o temă dată.
Ministerul Educaţiei a publicat modele de subiecte pentru proba scrisă la istorie pe Edu.ro.
DESCARCĂ DE AICI MODEL DE SUBIECTE LA ISTORIE
Ce s-a dat anul trecut la proba de istorie
În 2014, în sesiunea iunie-iulie, elevii care au susţinut examenul de la proba obligatorie a profilului au primit câte un fragment din lucrările “O istorie sinceră a poporului român” de F. Constantiniu, şi “Istoria României” de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea şi P. Teodor, la care au avut de rezolvat şapte cerinţe. Candidaţii trebuiau să răspundă la următoarele cerinţe: proiectul politic precizat în primul fragment (2 puncte); secolul la care se referă informaţiile din al doilea text (2 puncte); două spaţii istorice precizate în cele două surse (6 puncte); indicarea sursei care susţine că toate categoriile sociale sunt nemulţumite de situaţia politico-economică (3 puncte); două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre acestea, din primul text (7 puncte); două acţiuni desfăşurate de România în contextul “crizei orientale” (6 puncte); o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia (4 puncte).
La subiectul al doilea, pornind de la un fragment din “O istorie a românilor”, candidaţii trebuiau să răspundă la şase cerinţe după cum urmează: numirea unui rege al României precizat în textul dat (2 puncte); precizarea unei informaţii referitoare la Consiliul de Coroană (2 puncte); cele două mari alianţe la care se referă sursa dată (6 puncte); două caracteristici ale opiniei publice din România, menţionate în text (6 puncte); formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante faţă de România şi susţinerea cu două informaţii selectate din textul dat (10 puncte); argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a afirmaţiei conform căreia România se implică în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (4 puncte).
La cel de-al treilea subiect, elevii trebuiau să elaboreze un eseu, în aproximativ două pagini, despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea. În eseu, candidaţii trebuiau: să menţioneze două conflicte militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XIV-lea; să precizeze o cauză a implicării spaţiului românesc în diplomaţia secolului al XIV-lea; să prezinte un fapt istoric referitor la conflictele militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XV-lea; să menţioneze două acţiuni diplomatice referitoare la spaţiul românesc din secolul al XV-lea; să formuleze un punct de vedere referitor la consecinţele implicării spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea asupra unei instituţii centrale şi să îl susţină printr-un argument istoric.
Sursa: gandul.info
