ECONOMIC
ECONOMIC | Majorarea salariului minim, efect de bumerang. Creșterea cu peste 30% nu reduce sărăcia și pune firmele mici în pericol de faliment
Guvernul a aprobat miercuri creşterea salariului minim, de la 1.450 de lei, cât este acum, la 1.900 de la 1 ianuarie. Nu vă pregătiţi însă să sărbătoriţi, pentru că doar 97 de lei vor lua în plus angajaţii plătiţi cu leafa minimă pe economie. Asta deşi brutul le va creşte cu 450 de lei.
Analiştii susţin că multe firme ar putea fi nevoite să dea oameni afară şi chiar să intre în faliment. Un studiu recent, comandat chiar de Ministerul Muncii, dar pe care Guvernul nu l-a băgat în seamă, arată negru pe alb că majorarea salariului minim nu reduce sărăcia, ci productivitatea.
Lia Olguta Vasilescu, ministrul Muncii: “Creşterea salariului minim garantat în plata fără adaosuri şi alte sporuri la suma de 1.900 de lei care este corespunzător salariului de 1.550 de lei pe care îl avem în programul de guvernare, plus întoarcerea sarcinii fiscale.”
Este cea mai mare creştere procentuală din istoria recentă, de 31,03%. Pe fluturaşul angajatului cu salariul minim, majorarea va fi de doar 9% pe net. Adică faţă de 1.065 de lei cât ia acum, de la 1 ianuarie omul va primi cu 97 de lei mai mult.
Cum justifică Guvernul măsură? Prin faptul că ar reduce numărul celor săraci şi marginalizaţi. Specialiştii contrazic însă această ipoteză.
Vasilică Ciuca, directorul general al Institutului pentru Piaţa Muncii: “Din toate studiile realizate până acum, nu există o relaţie în România foarte evidentă între modificarea ratei sărăciei şi creşterea salariului minim. Deci sărăcia nu a fost senzitiva la creşterea salariului minim.”
Salariul minim a crescut fulminant, de peste 4 ori în ultimii zece ani. Mereu a fost decis politic şi a influenţat masiv creşterea salariului mediu pe economie. O problemă sesizată chiar într-un raport făcut de Ministerul Muncii recent ar fi că Statul, atunci când creşte salariul minim, decide lefurile pentru peşte 1,5 milioane de contracte, 1,3 milioane de salariaţi fiind plătiţi aşa.
Cu toate acestea, doar pentru 690 de mii sunt achitate şi contribuţiile la pensii şi sănătate. Iar toţi cei care sunt plătiţi cu leafa minimă oricum vor avea punctajul minim la pensie, adică în jur de o jumătate de punct, care astăzi înseamnă 500 de lei.
Cine câșigă minimul pe economie în România
Angajatul plătit cu salariul minim a avut parte de cele mai multe şi mai mari creşteri de leafă din România. Potretul lui robot: este bărbat, are între 35 şi 44 de ani şi a terminat liceul sau o şcoală profesională. Locuieşte în Muntenia sau zona Bucureşti-Ilfov, lucrează în firme mici, pe contracte cu perioadă nedeterminată.
Foarte ciudat pentru un om de vârsta asta: are vechime în muncă sub un an, semn că a lucrat la negru sau nedeclarat. Pe mulţi îi găsim că şoferi, pe şi mai mulţi ca îngrijitori, iar peste 18% sunt muncitori necalificaţi.
Vasilică Ciuca, directorul general al Institutului pentru Piaţa Muncii: “Cert este că avem foarte mulţi oameni în zona salariului minim. Ştiţi care e riscul? Că acolo ei se regăsesc şi în zona firmelor micro şi mici, deci care au deja… sunt la limită, nu au profit, deci sunt cu profitul la limită, unele de-abia se menţin în piaţă. Orice cost cât de mic acum pentru el, suplimentar, înseamnă să intre pe pierdere şi până la urmă să intre în faliment că nu are resurse, nu are şanse.”
În acelaşi studiu al Ministerului Muncii, autorii mai scriu că o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%. Iar creşterea de acum este de 3 ori mai mare.
Sursa: http://incont.stirileprotv.ro
