Echinocțiu de primăvară – când are loc și cum ne influențează acest fenomen astronomic. Semnificație și tradiții

Primăvara nu vine doar cu ghiocei și mărțișoare, ci și cu un moment special în care ziua devine egală cu noaptea: echinocțiul de primăvară.

Deși din punct de vedere calendaristic primăvara începe la 1 martie, echinocțiul marchează începutul primăverii astronomice .

Acest eveniment astronomic are loc în fiecare an în jurul datei de 20 martie și a fascinat oamenii din cele mai vechi timpuri. Află ce reprezintă acest fenomen, când are loc dar și cum ne influențează viețile.

Echinocţiul de primăvară în 2024 a avut loc într-o zi de miercuri, 20 martie, la ora 05.06 (ora României, n.r.).

Ce este echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvară este un fenomen astronomic care are loc la începutul primăverii și reprezintă momentul în care ziua și noaptea au o durată aproximativ egală peste tot pe Pământ​.

Termenul de echinocțiu provine din limba latină, din cuvintele „aequus” (egal) și „nox” (noapte), subliniind tocmai egalitatea dintre durata zilei și a nopții​.

Practic, Pământul este înclinat pe axa sa cu 23,5°, însă la echinocțiu niciunul dintre cei doi poli nu mai este înclinat către Soare. Asta înseamnă că Soarele luminează aproape uniform ambele emisfere ale planetei. La echinocțiul de primăvară, Soarele se află direct deasupra ecuatorului terestru la amiază. Datorită acestei poziții, în acea zi oriunde pe glob ziua și noaptea au aproape aceeași lungime (aproximativ 12 ore fiecare)​.

De asemenea, Soarele răsare aproape exact la punctul cardinal Est și apune la Vest, lucru valabil doar în preajma datei de echinocțiu​. Acest moment marchează trecerea Soarelui din emisfera cerească sudică în cea nordică (punctul astronomic numit punct vernal). Din această zi, în emisfera nordică zilele vor deveni din ce în ce mai lungi decât nopțile, semnalând începutul primăverii astronomice, în timp ce în emisfera sudică fenomenul marchează începutul toamnei​. La Polul Nord, odată cu echinocțiul are loc răsăritul Soarelui după lunga noapte polară (debutul unei zile polare ce va dura 6 luni), iar la Polul Sud Soarele apune, dând startul nopții polare de 6 luni​, scrie Astrourseanu.ro.

Când are loc echinocțiul de primăvară în 2025

Data la care se produce echinocțiul de primăvară poate varia ușor de la un an la altul. În general, în ultimele decenii, acest eveniment astronomic are loc în jurul datei de 20 martie. Poate să cadă pe 19, 20 sau 21 martie, în funcție de anul specific​. Cea mai frecventă este data de 20 martie, așa cum se întâmplă în majoritatea anilor. Această variație apare deoarece anul calendaristic (365 de zile) nu se potrivește perfect cu anul astronomic (durata unei orbite complete a Pământului în jurul Soarelui, 365,24 zile).

Astfel, de la un an la altul, momentul echinocțiului are loc cu aproximativ 6 ore mai târziu decât în anul precedent​. O dată la patru ani, un an bisect adaugă o zi în calendar (29 februarie), compensând această diferență. Din acest motiv, câțiva ani la rând data rămâne aceeași (de obicei 20 martie), apoi ocazional echinocțiul poate să cadă și pe 19 sau 21 martie. Pentru a înțelege mai bine, iată când va avea loc echinocțiul de primăvară în următorii ani (orele sunt după ora oficială a României, GMT+2)​

2025 – 20 martie, ora 11:01

2026 – 20 martie, ora 16:46

2027 – 20 martie, ora 22:25

2028 – 20 martie, ora 04:17

După cum se observă, data rămâne neschimbată în acest interval (20 martie), însă ora se decalează treptat către mai târziu în zi; apoi, în 2028, momentul revine din nou dimineața devreme, datorită efectului anului bisect.

Cum ne influențează echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvară nu este doar un concept astronomic abstract, ci coincide cu schimbări reale în mediul înconjurător care ne pot influența și pe noi. Pe măsură ce zilele devin mai lungi și temperaturile încep să crească, mulți oameni simt un plus de energie și optimism odată cu venirea primăverii​.

Natura care se trezește la viață aduce și pentru oameni o stare de înnoire și speranță, ca și cum am avea ocazia unui început proaspăt. Din punct de vedere al sănătății și stării de spirit, tranziția de la iarnă la primăvară poate fi benefică. Expunerea la mai multă lumină naturală are efecte pozitive: lumina solară stimulează producția de serotonină, un neurotransmițător asociat cu buna dispoziție și senzația de fericire​.

Astfel, odată cu creșterea duratei zilei, multe persoane observă o îmbunătățire a moralului și a nivelului de energie. Nu întâmplător, afecțiuni precum depresia sezonieră (melancolia din lunile de iarnă) încep să se amelioreze primăvara, pe măsură ce organismul „prinde viață” odată cu natura. Totuși, schimbarea bruscă de sezon poate aduce și provocări pentru corp, scrie Yogasat.ro.

Organismul nostru are ritmuri biologice (precum ciclul somn-veghe) calibrate după lungimea zilei, iar pe măsură ce zilele se lungesc rapid, e posibil să apară temporar tulburări de somn sau o ușoară stare de neliniște în această perioadă de tranziție​. Unii oameni experimentează ceea ce popular se numește „astenie de primăvară” – o stare generală de epuizare și lipsă de energie, cauzată de dificultatea organismului de a se adapta la noile condiții de lumină și temperatură​.

Vestea bună este că aceste efecte sunt de obicei temporare. Pe măsură ce ne obișnuim cu ritmul primăverii, ceasul intern (ritmul circadian) se reglează, iar nivelul de energie revine la normal. O rutină de somn regulată, alimentația echilibrată și petrecerea timpului la soare pot ajuta corpul să facă față mai ușor acestor schimbări.

Ce semnifică echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvară a captat întotdeauna imaginația oamenilor, fiind învestit cu numeroase semnificații simbolice. În momentul în care ziua și noaptea se află în echilibru perfect, mulți au considerat acest fenomen ca fiind unul magic, un timp al armoniei între forțele opuse. În vremurile străvechi, oamenii celebrau Soarele ca pe o divinitate, iar echinocțiul de primăvară era văzut ca o sărbătoare a reînvierii naturii, a purificării și a triumfului luminii asupra întunericului​.

Se credea că de acum înainte puterea Soarelui crește pe zi ce trece, iar odată cu ea toate vietățile încep să se dezmorțească și să intre într-un nou ciclu de viață. Multe tradiții spirituale pun accentul pe echilibrul simbolizat de echinocțiu. Astrologii, de exemplu, consideră că momentul în care ziua devine egală cu noaptea aduce o stare de armonie cosmică și de transformare profundă, atât în natura exterioară, cât și în sufletul omenesc​.

Este o perioadă de înnoire și de noi începuturi, în care oamenii obișnuiesc să reflecteze asupra vieții lor, să lase “în urmă” întunericul iernii și să îmbrățișeze cu optimism lumina primăverii. Din perspectivă culturală și mitologică, echinocțiul de primăvară a fost asociat cu numeroase povestiri despre moarte și renaștere. În Egiptul antic, echinocțiile erau legate de cultul zeului Osiris, simbol al morții și al reînvierii periodice​. La grecii antici, revenirea primăverii era explicată prin mitul Persefonei și al Demetrei, fiică și mamă ce personificau ciclul naturii fertile și al recoltelor​

În Imperiul Roman, echinocțiul era celebrat în cadrul festivalurilor dedicate zeiței Cybele (Magna Mater), protectoarea naturii și a fertilității​. Aceste teme ale reînnoirii se regăsesc și în credințele moderne – de pildă, multe simboluri ale Paștelui (precum oul sau iepurașul) provin din vechi tradiții de primăvară legate de fertilitate și noua viață.

Nu în ultimul rând, echinocțiul de primăvară ne reamintește de legătura strânsă cu natura. Oamenii au știut dintotdeauna când e momentul optim să înceapă lucrările agricole sau să planteze, folosind echinocțiul ca reper. Chiar dacă astăzi nu mai depindem la fel de mult de ciclurile naturale, mulți aleg să marcheze echinocțiul petrecând timp în aer liber, simțind pe pielea lor echilibrul dintre zi și noapte și bucurându-se de renașterea naturii din jur.

Tradiții și obiceiuri

De-a lungul globului, multe culturi au obiceiuri speciale legate de echinocțiul de primăvară, considerându-l un moment festiv de intrare într-un nou anotimp. Iată câteva exemple de tradiții și sărbători asociate acestui moment:

În țările din Persia și Asia Centrală (de ex. Iran, Afganistan), sosirea primăverii este celebrată ca Anul Nou, numit Nowruz. Această sărbătoare, veche de peste 3.000 de ani, durează 13 zile și este respectată și astăzi de milioane de oameni​. Familiile fac curățenie generală (ca simbol al reînnoirii), se întâlnesc la mese festive și pregătesc Haft-Seen (o masă cu obiecte simbolice aducătoare de noroc). Nowruz întruchipează ideea de renaștere și speranță în noul an.

În Japonia, Ziua Echinocțiului de Primăvară (Shunbun no Hi) este sărbătoare națională. Mulți oameni păstrează tradiții vechi, precum vizitarea mormintelor familiei și reuniuni cu rudele pentru a marca echinocțiul​. De asemenea, se obișnuiește ca în această zi lumea să iasă în aer liber pentru a admira natura înflorită (echinocțiul are loc în preajma sezonului cireșilor înfloriți), conform Descoperă.ro.

În multe țări europene, echinocțiul marca începutul sezonului agricol de primăvară. În România existau obiceiuri precum aprinderea unor focuri ritualice în curți și pe câmp, pentru a „arde” simbolic iarna și a purifica terenurile pentru recolte​. Copiii strigau: „Intră frig și ieși căldură!”, alungând gerul și chemând vremea frumoasă de primăvară​.

Și sărbătorile creștine sunt legate de echinocțiu: de pildă, data Paștelui este calculată în funcție de prima lună plină de după echinocțiul din martie, iar Paștele evreiesc (Pesach) începe în seara primei luni pline de după echinocțiu​. Multe tradiții pascale – precum ouăle înroșite sau iepurașul – păstrează simboluri ale fertilității și renașterii preluate din vechile ritualuri de primăvară.