Drept la replică. Fostul director APIA răspunde acuzațiilor lansate de un fermier: „Cochetează cu ficțiunea”
Subsemnatul, ZAHARIA LIVIU-STELIAN, fost director executiv al A.P.I.A. – Centrul Județean Botoșani, referitor la articolul apărut în ediția online a Gazetei de Botoșani din data de 06.08.2024 cu titlul „Scandal între șeful APIA și mai mulți fermieri din județul Botoșani”, în vederea unei corecte informări a publicului și ținând cont de prevederile legale, solicit publicarea următorului drept la replică:
„În anul 2023 activitatea Centrului Județean A.P.I.A. Botoșani a fost evaluată la superlativ de către toate organele abilitate în domeniul auditărilor, respectiv audit extern – efectuat de reprezentanți U.E. sau inspectori antifraudă și audit intern – instituția de la Botoșani a fost felicitată pentru activitatea desfășurată în ultimii 3 ani, fiind singurul centru care nu a înregistrat probleme privind controalele efectuate sau plățile subvențiilor pentru dosarele aprobate.
Așadar, nu a existat niciodată un scandal între șeful A.P.I.A. și „mai mulți fermieri” din județul Botoșani, iar toate problemele întâmpinate de către fermieri în legătură cu cererile de sprijin sau programele desfășurate prin A.P.I.A. au fost soluționate potrivit procedurilor legale, aceștia primind consultanță specifică la nivelul Centrului județean sau în celelalte 6 centre locale din județul Botoșani. Dosarele procesate pot fi oricând verificate de către instituțile abilitate.
A.P.I.A. Botoșani nu are și nu a avut calitatea de parte pârâtă în litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești în legătură cu fermierii mari la care face referire articolul de presă.
Afirmațiile „Domnul Liviu Zaharia vrea cu tot dinadinsul să continue distrugerea fermierilor la nivelul județului Botoșani” și „România poate funcționa și fără astfel de oameni care vor să distrugă tot ce înseamnă producător românesc” reprezintă acuzații nesusținute prin probe și aflate în vădită discordanță cu realitatea, iar autorul acestora, respectiv fermierul Dănuț Andruș, cochetează cu ficțiunea, zămislind, din nou, din imaginația sa bogată, aceeași idee obsesivă că un funcționar aflat la conducerea unei instituții a folosit o funcție publică pentru servirea unor „interese ascunse în spate”, trimiterea de „controale aservite”, solicitarea unei „taxe de șmecher” și cu scopul de a distruge agricultura județului.
Din respect față de colegii mei cu care am avut onoarea să lucrez la A.P.I.A. pe parcursul a peste 14 ani, genul acesta de afirmații impun o luare de poziție fermă.
Rigorile Regulamentelor Europene, transpuse în principiul „celor 4 ochi” – verificări în cascadă: controale administrative multiple, controale pe teren, proceduri de constituire creanțe, misiuni de audit intern/extern, sunt garanții ale unei administrări corecte și imparțiale a fondurilor europene destinate agriculturii. Oricine a beneficiat de sprijin financiar din bugetul european cunoaște mecanismele de verificare și control ce se aplică fiecărei solicitări și faptul că, în parcursul administrativ al unei cereri sunt implicați cel puțin 6 funcționari, plus cei care operează în etapele de supra-control din A.P.I.A. nivel central.
Înțelegerea deficitară a acestui domeniu sau reaua-voință a fermierului Dănuț Andruș au condus la propagarea în spațiul public a unor dezinformări și instigări la revoltă, care aduc atingere imaginii unei întregi instituții și, implicit, funcționarilor care își desfășoară activitatea cu bună-credință, profesionalism și respect față de legislația în domeniul fondurilor europene.
Sumele de bani plătite prin intermediul instituției de-a lungul timpului au fost făcute publice prin comunicate se presă oficiale, A.P.I.A. fiind instituția prin care se derulează cele mai mari fonduri destinate agriculturii. Eforturile funcționarilor, implicarea acestora și seriozitatea beneficiarilor de sprijin au condus la o infuzie de resurse financiare care a făcut diferența în modul de dezvoltare a activității din sectorul agricol.
În aceste condiții, aruncarea unei anateme asupra A.P.I.A. Botoșani și a directorului executiv doar pentru că fermierul nu cunoaște legislația specifică și încearcă, nepermis, să „fenteze” mecanismele de verificare și control, nu este potrivită în rezolvarea problemelor fermierilor din județul Botoșani, care mai degrabă ar trebui să fie consiliați de către Dănuț Andruș, ca președinte al Asociației de proprietari Paltinul, decât instigați la acțiuni publice ilicite și scandaluri.
În ceea ce privește referirile la o eventuală intervenție mea la personalul din justiție în legătură cu modalitatea de fixare a termenelor de judecată și soluționare a cererilor înregistrate de mine pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect raporturile de serviciu, acestea sunt în mod evident neîntemeiate, încălcând flagrant principiul libertății de exprimare, independența și imparțialitatea justiției, abaterile săvârșite de către fermierul Dănuț Andruș urmând să fie sesizate, procedural, organelor competente.
Respectarea vieții personale și de familie reprezintă un principiu de moralitate, pe care cu siguranță fermierul în discuție nu-l cunoaște, dat fiind faptul că nu frecventăm aceleași cercuri sociale și nu avem aceleași preocupări. Însă atacurile la persoană sunt cele mai la îndemână când se dorește cu orice preț să se facă justiție de pe margine, pentru a fi în centrul atenției. Pe mine, personal, m-a preocupat de-a lungul timpului să-mi desfășor activitatea profesională în acord cu normele morale deprinse în familie, cu respect față de cei care muncesc glia străbună și nu o înstrăinează, cu credința că munca, omenia și familia sunt valori care dau sens vieții. Nu am urmărit alte interese în activitatea profesională și am vrut ca faptele mele să vorbească, căci faptele însele sunt adevărul, nu interpretările sau explicațiile celor care nu prețuiesc aceleași valori.
Cu stimă, Liviu-Stelian Zaharia”.
Conform art. 30 alin. 1 din Constituția României, „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”
În același registru, vă rog să aveți în vedere că potrivit art. 30 al. (6), „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanelor și nici dreptul la propria imagine”, iar conform al. (8), „Răspunderea civilă pentru informația sau creația adusă la știința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiții. legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.”
Nu în ultimul rând, art. 31 al. (4) stabilește că „Mijloacele de informații în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informații corecte a opiniei publice.”
În concluzie, consider că atât titlul materialului de presă la adresa căruia solicit publicarea dreptului la replică, cât și informațiile prezentate în cuprinsul acestuia sunt tendențioase, nedocumentate și de natură a induce în eroare cititorii, pecum și de a crea o imagine negativă A.P.I.A. și mie personal.