DIVERSE | Sânzienele, sărbătoarea dragostei: tradiții, superstiții și datini
In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.
Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respecată sărbatoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.
Sânzienele au și diferite simboluri: flori de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina.
Noaptea de Sânziene este şi o mare sărbătoare a dragostei, iar obiceiurile populare abundă în superstiţii care încă se mai practică. Una dintre tradiţiile respectate şi astăzi la sate este împletirea coroniţei care se aruncă apoi pe acoperişul casei.
Se spune că în funcţie de semnele pe care Sfintele le lasă în timpul nopţii pe flori, ele vor şti când se vor căsători. Astfel, dacă jerbele se opresc pe acoperiş, este semn că va avea loc o nuntă curând, iar dacă vor cădea pe pământ, ursitul sau ursita vor mai trebui aşteptaţi.
La rândul lor, băieţii preferau o procedură pe cont propriu: ei aşezau un fir de Sânziană în fereastră, aşteptând apoi semnele lăsate în timpul nopţii. Ei aflau astfel dacă se vor căsători în acel an, însă, dacă trei ani la rând nu primeau niciun semn, aceştia nu aveau ursită.
Fetele care vor să afle numele viitorului soţ trebuie să ia un vas cu apă proaspată în care pun 23 de picături de ceară de la o lumânare roşie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar fetele vor afla iniţialele formate în apă, ce vor dezvălui numele ursitului.
În acelaşi scop, fetele nemăritate îşi pun flori de sânziene sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ.
Sursa: antena1.ro
