DIVERSE | Produsele light: prietenoase sau nu cu silueta?

Rafturile supermarketurilor sunt pline de produse „light“, „zero zahăr“, „zero grăsimi“: de la biscuiți, lactate sau sosuri, aproape totul poate fi inclus la categoria alimentelor „ușoare. Dar sunt ele cu adevărat eficente în lupta cu kilogramele?

Aproape un sfert dintre cumpărători caută la raft produse „ușoare“. Numărul unu la vânzări rămân produsele lactate degresate, urmate de băuturile carbogazoase „zero zahăr“. Dar ce înseamnă de fapt light? Un aliment are voie să aibă pe etichetă acest termen doar dacă concentrația sa dintr-un anumit ingredient sau aportul caloric este mai scăzut cu 25 %, raportat la un produs de referință.

Light nu înseamnă, automat, fără calorii

Legislația nu impune însă ca toate ingredientele din compoziția unui produs să fie mai „ușoare“. Prin urmare, fabricantul poate alege ce substanțe vor avea concentrație mai mică: fie zahărul, sarea sau grăsimea. Apoi, poate compensa ingredientul lipsă, pentru ca alimentul rezultat să fie la fel de gustos ca cel original. Rezultatul final nu e întotdeauna dietetic. Avem, să zicem, un iaurt care suferă un proces tehnologic de degresare: ca să-și păstreze savoarea, poate primi în compoziție mai mulți aditivi, amidon modificat sau chiar zahăr. Prin urmare, light nu înseamnă, obligatoriu, mai puține calorii.

Legea compensării

Pentru ca un produs light să fie la fel de atractiv ca cel original, din punct de vedere gustativ, dar și din punct de vedere al culorii, consistenței, formei, și ca să poată fi conservat la fel de bine ca produsul de referință, trebuie să i se adauge adesea ingrediente care, adesea, nu-s naturale și nici foarte sănătoase. Chiar și ketchup-ul care afișează pe etichetă „fără coloranți, fără arome artificiale, fără conservanți“ poate avea în compoziție agenți de îngroșare naturali, de tipul gumei de guar, celuloză, gumă de carob.

Produsele light trebuie să păstreze aceleași calități organoleptice ca cele ale produsului de referință, adică:

–          Să aibă, pe cât posibil, același gust

–          Să păstreze aceeași textură, în lipsa ingredientelor grăsimilor sau zahărului. Pentru a se atinge acest obiectiv, fabricații adaugă agenți de îngroșare și coloranți.

–          Să poată fi conservate la fel ca alimentul original – pentru aceasta, se adaugă un conservant.

Cu ce sunt înlocuite grăsimile

Materiile grase din produse gata preparate, brânzeturi, deserturi congelate, sosuri, maioneză, pudding, iaurturi, smântână, ciocolată șamd, sunt înlocuite cu:

–           agenți de îngroșare naturali

–          glucide: amidon, fibre alimentare modificate.

–          proteine: albuș, proteine din lapte, proteine vegetale hidrolizate.

–          lipide: uleiuri vegetale parțial hidrogenate, lecitină, digliceride

Atenție! Alimentele total degresate pierd vitaminele A, D, K, E, necesare bune funcționări a organismului.

Cu ce e înlocuit zahărul

Pentru anumite produse, scăderea concentrației de zahăr sub un anumit nivel nu e întotdeauna posibilă, din motive tehnologice, dar și de gust sau de marketing. În acest caz, se folosesc fie îndulcitori (fără aport caloric, dar cu efect controversat asupra sănătății),  fie fructoză sau siropuri de glucoză, care aduc calorii. În anumite cazuri, se utilizează înlocuitori naturali ai zahărului, precum Stevia.

De nu sunt mereu eficiente

Dacă suferi de diabet sau ai anumite restricții alimentare, produsele „light“ pot fi o soluție. Dar, dacă le cumperi ca să slăbești, poți fi tentată să le consumi în exces, iar caloriile, chiar dacă mai puține, se însumează.  În plus, cercetări recente arată că folosirea îndelungată a  îndulcitorilor este asociată cu o creștere a concentrației de insulină în sânge, ceea ce favorizează depunerea grăsimilor.

Sursa: clickpentrufemei.ro